Am incercat sa identific, cu exactitate, prima mea amintire despre designerul Iris van Herpen, dar nu am reusit. Se poate sa fie de la una dintre expozitiile la care a luat parte sau de la una dintre prezentarile ei haute couture despre care am aflat in online. La fel de bine, se poate sa fie legata de o fotografie cu Bjork, purtand creatiile ei cu forme impresionante, ce par extraterestre. Chiar daca nu am o imagine clara asupra momentului in care m-am intersectat cu munca lui Van Herpen, imi este cat se poate de clar ca, daca cineva m-ar intreba astazi cine este designerul meu preferat, as rosti numele ei.

Iris van Herpen si-a lansat propriul brand in 2007, dupa ce a absolvit studiile in design de moda la ArtEZ Institute of the Arts din Arnhem si a incheiat intershipuri la Alexander McQueen si Claudy Jongstra. Si-a stabilit atelierul in Amsterdam, oras care i-a gazduit si primele show-uri.

Treptat, a reusit sa paseasca de pe scena modei locale pe cea internationala, iar, la patru ani de cand a pornit pe cont propriu, a primit invitatia celor de la Federation de la Haute Couture et de la Mode sa-si prezinte creatiile la Paris. De atunci, numele ei este nelipsit din programul Saptamanii Modei Haute Couture, iar traiectoria ascendenta a carierei s-a accentuat.

TEHNICI VECHI + NOI TEHNOLOGII = NEW COUTURE

Look din colectia “Crystallization”, in care apare si prima piesa printata 3D. Pentru debutul ei la Paris, Iris van Herpen a inclus in colectia “Capriole” cateva tinute-cheie din colectiile ei anterioare. Aceasta este una dintre ele.

Viziunea ei artistica a devenit sinonima cu tehnologia. Iris van Herpen este considerata primul designer care a prezentat vreodata, pe catwalk, o piesa imprimata 3D. La limita dintre sculptura si vestimentatie, aceasta a fost realizata in colaborare cu arhitectul Daniel Widrig si face parte din colectia “Crystallization”, prezentata in 2010, la Amsterdam.

Lucrarii care a contribuit atunci la deschiderea de noi orizonturi pentru industria modei i s-au alaturat piese cu detalii care, desi au un aspect high-tech, au fost realizate manual. Ma refer la acele elemente transparente care par sa imortalizeze momentul in care apa, sursa de inspiratie a colectiei, intra in contact cu corpul si se imprastie in jurul lui. Formele organice au fost modelate dintr-un plexiglas transparent, cu ajutorul unui pistol cu aer cald.

Look din colectia “Crystallization”. Imaginea a fost realizata la debutul ei in capitala Frantei, unde Iris van Herpen a inclus in colectia “Capriole” cateva tinute-cheie din colectiile ei anterioare. Aceasta este una dintre ele.

Dorinta lui Van Herpen de a explora materiale care nu au fost concepute pentru a fi utilizate in design vestimentar a existat dintotdeauna, astfel incat devine firesc faptul ca ea se regaseste printre designerii care au investigat, de la bun inceput, ce poate insemna tehnologia printului 3D pentru moda.

Daca derulam timpul inapoi pana la primele ei proiecte, intalnim piese realizate din materiale complet neobisnuite. Colectia “Chemical Crows” toamna-iarna 2008/2009 a cuprins piese cu volumetrii exagerate si texturi dure, construite din spitele a 700 de umbrele pentru copii. In “Refinery Smoke”, colectia care i-a urmat, am intalnit rochii construite dintr-o plasa din metal foarte fin, care creeaza iluzia unor rotocoale de fum ce invaluie corpul modelelor. Lanturile de bicicleta au decorat, apoi, piesele din colectia “Mummification”.

Look din colectia “Chemical Crows”. Pentru debutul ei la Paris, Iris van Herpen a adaugat colectiei “Capriole” cateva tinute-cheie din colectiile ei anterioare. Aceasta este una dintre ele.

Look din colectia “Refinery Smoke”, prezentata la Paris. Pentru debutul ei in capitala Frantei, Iris van Herpen a inclus in colectia “Capriole” cateva tinute-cheie din colectiile ei anterioare. Aceasta este una dintre ele.

“Lumea crede ca tot ceea ce fac este printat 3D, dar baza este, de fapt, mestesugul,” a declarat Van Herpen intr-un interviu realizat de Mark Holgate pentru Vogue din 2016. Pentru ea, traditia si tehnologia sunt complementare. Ceva ce apartine unui proces de creatie poate deveni sursa de inspiratie pentru celalalt, astfel incat nu le percepe separat. Ea defineste acest hibrid drept “New Couture”.

Couture-ul reprezinta laboratorul ei. “Este acea parte a modei pe care o poti conecta, cu adevarat, cu arta,” a declarat intr-un interviu realizat de Lou Stoppard pentru StudioSHOW in 2013.  Chiar daca mare parte din moda nu este arta, ea considera ca mare parte din moda haute couture este. Declinarea conceptelor ei in colectii pret-a-porter nu a fost printre planurile ei de la inceput. Si-a prezentat prima astfel de colectie abia in 2013.

Look din colectia “Aeriform”

Se vorbeste des despre ritmul infernal pe care il are moda. Cu toate acestea, intr-o conversatie cu Ninke Bloemberg, curator de moda al Centraal Museum din Utrecht (2011), Van Herpen a recunoscut ca presiunea cea mai mare nu vine din partea industriei, ci mai degraba din partea ei. Nu stiu daca pozitia ei s-a modificat in timp, dupa experienta acumulata in tot acesti ani.

Prin intermediul video-urilor din timpul procesului de creatie (in video-ul de la inceput este prezentata cea mai recenta colectie), am surprins meticulozitatea cu care este realizat fiecare detaliu. Am remarcat si privirea ei lunga, care pare sa inregistreze si sa analizeze, in cateva secunde, toate scenariile posibile. Este, cu siguranta, o perfectionista.

Look din colectia “Aeriform”

Nu as ezita nicio clipa sa o numesc artista pe Iris van Herpen. Piesele ei couture sunt ca niste sculpturi purtabile, iar prezentarile de moda – un adevarat spectacol. Unul dintre momentele preferate este show-ul pentru colectia “Aeriform” toamna-iarna 2017/18. Colectia a marcat 10 ani de la lansarea casei de moda si a fost inspirata de performance-urile trupei daneze Between Music, care canta sub apa, folosindu-se de voce si de instrumente adaptate. Muzica lor interpretata live din interiorul unor acvarii supradimensionate a insotit pasii modelelor pe catwalk. La randul lor, creatiile vestimentare au transpus perfomance-ul artistilor in vestimentatie, printr-un joc de transparente si linii fluide, ce aminteste atat de miscarile apei, cat si de undele sonore.

BALET – MISCARE, MODA – MISCARE

Intr-o forma mai subtila sau mai directa, arta a facut dintotdeauna parte din viata designerului. Iris van Herpen s-a nascut in 1984, in Wamel, un orasel din Olanda, iar prima ei intalnire cu moda a fost mijlocita de bunica ei. Pasionata de teatru, aceasta colectiona tot felul de costume pe care Van Herpen, copil fiind, nu a ezitat sa le probeze. Conform StudioSHOW, asa a descoperit povestile care pot insoti o haina si puterea transformatoare pe care o poate avea o piesa vestimentara. Sunt detalii care se regasesc si in piesele ce ii poarta semnatura.

Si, totusi, interesul ei pentru designul vestimentar s-a conturat mai tarziu. Prima ei pasiune a fost dansul. Van Herpen a practicat multi ani balet si, chiar daca este ceva la care a renuntat la un moment dat, experienta acelei perioade a lasat o amprenta puternica in viata ei. Ea transpare atat in mici detalii, cum ar fi pozitia pe care o ia corpul ei atunci cand este fotografiata la panou, cat si in mari decizii, precum modul in care abordeaza designul pieselor. Conceptul de “miscare” reprezinta o constanta a colectiilor ei.

Iris van Herpen, la cina de inaugurare a Vogue Fashion Festival de la Paris, in 2017

Cand a vorbit despre cele doua pasiuni ale ei in interviul realizat de Lou Stoppard, Iris van Herpen a punctat o diferenta care mi-a placut atat de tare incat mi-a ramas in minte. Daca in design, odata ce ai creat o piesa, aceasta capata o viata a ei si nu mai depinde de tine, in dans, nu exista aceasta posibilitate de a te distanta. “Cred ca dansul este mult mai personal. Tu esti o forma de arta”, a spus ea si a recunoscut ca prefera cealalta ipostaza.

Profesia de designer i-a readus in atentie baletul si costumele, dar intr-o formula diferita de cea din copilarie. In urma cu cativa ani, ea a creat costumele pentru spectacolul “Neverwhere” de la New York City Ballet, in coregrafia lui Benjamin Millepied. Anul acesta, a anuntat finalizarea unui nou proiect pe partea de costume. Este vorba despre spectacolul “Pelleas et Melisande” by Claude Debussy, de la Opera Vlaanderen din Belgia (regia si coregrafia: Sidi Larbi Cherkaoui si Damien Jalet, scenografia: Marina Abramovic).

Cadru din expozitia “The Vulgar: Fashion Redefined” de la Barbican Art Gallery din Londra, 2016

Colaborarile reprezinta firul rosu al carierei lui Van Herpen – o oportunitate de a inspira si de a fi inspirata, descoperind, astfel, abordari la care poate nu ar fi ajuns daca ar fi privit moda dintr-o singura perspectiva. Ii asociez numele mai degraba cu muzeele sau cu alte spatii de arta, decat cu covorul rosu – desi, in ultimul an, i-am intalnit, din ce in ce mai des, creatiile si printre alegerile vedetelor la gale si premiere de film.

Piesele ei au facut parte din expozitii ca “Manus x Machina: Fashion in an Age of Technology” de la Metropolitan Museum din New York, “#techstyle”, gazduita de Museum of Fine Arts din Boston, sau “Iris van Herpen: Transforming Fashion”, organizata de High Museum of Art din Atlanta si Groninger Museum din Groningen, Olanda, sau “The Vulgar: Fashion Redefined” de la Barbican Art Gallery din Londra. Si da, am mentionat deja colaborarea ei cu Bjork, insa aceasta nu este singura. Piesele ei au fost purtate si de Lady Gaga, Beyonce (video-ul Mine), Scarlett Johannson (filmul “Lucy”), Cara Delevingne si nu numai.

Tinuta din colectia “Capriole”. Aceasta a fost purtata de Bjork pe scena de la Roskilde Festival din Danemarca in 2012.

Cara Delevingne la premiera filmului Valerian and the City of a Thousand Planets (2017)

Iris van Herpen este designerul meu de suflet. Sunt curioasa cum vor evolua creatiile ei pe viitor, deoarece tehnologia promite sa modifice perceptia pe care o avem, astazi, asupra modei. Un singur lucru stiu deja despre ele. Vor fi la fel de impresionante, oricat de diferite vor fi ele.

Foto: Hepta.ro
Video: Youtube.com/Iris van Herpen