Ma gandeam, de curand, ca anii traiti la Bucuresti au ajuns sa-i depaseasca pe cei 18 din orasul natal. Cu toate astea, Sibiul e, in continuare, acasa. Nu am renuntat sa-l numesc asa, dar am adaugat inca un acasa in viata mea. Sibiul ramane locul unde imi petrec sarbatorile, alaturi de familia extinsa. E locul in care prietenia copilariei rezista, iar amintirile oamenilor dragi, care nu mai sunt printre noi astazi, isi pastreaza cel mai bine claritatea.

De fiecare data cand observ fotografii din Sibiu in social media, ma opresc instant. Sunt curioasa cine ce a ales sa impartaseasca din calatorie. Mi se pare interesant cum se vede orasul prin ochii cuiva care il viziteaza. Uneori, prin intermediul fotografiilor postate, descopar lucruri noi despre Sibiu: un restaurant sau poate o straduta cocheta, pe care nu stiu sa fi pasit vreodata. Alteori, alegerile lor imi ofera o perspectiva neasteptata asupra unor locuri sau detalii pe langa care am trecut de nenumarate ori. Si mai sunt si acele momente de “asa e, nu-i asa?“, cand sentimentele se sincronizeaza perfect.

Acest traseu al gandurilor a conturat ideea de a invita prietene despre care stiu ca au fost la Sibiu sa aleaga o fotografie din arhiva personala si cateva cuvinte care sa le insoteasca amintirile. Iata cate un fragment din Sibiul vazut prin ochii lor:

*

Portile caselor, arhitectura si simbol

Carmen Benea

Imi amintesc intotdeauna cu placere de timpul petrecut la Sibiu. Este un oras drag inimii mele. Admir multe aspecte si elemente de arhitectura ale orasului, asa ca mi-a fost destul de greu sa aleg numai o fotografie.

In final, am ales o fotografie cu una dintre portile deosebit de frumoase ale caselor din zona veche a orasului. Cred ca mesterii locali si arhitectii au avut dintotdeauna o fascinatie pentru porti, ceea ce nu este deloc surprinzator.

Poarta este un element de structura important, cu o simbolistica deosebita. Poarta marcheaza o tranzitie, dar, in acelasi timp, ofera si protectie. Este ca o invitatie fie spre intimitatea casei, fie spre mediul exterior, pentru cei care locuiesc in ea. Poarta este adesea locul in care ne luam la revedere sau ii intampinam pe cei dragi, deci este un loc cu incarcatura emotionala.

*

Cel mai frumos loc e cel care gazduieste cele mai frumoase amintiri

Catalina Ciorei

Sibiul e un oras minunat. Curat, cu oameni care traiesc teatru si liniste. Dar cel mai frumos loc pentru mine ramane Hipodrom 1, strada Luptei, mai exact, locul unde stateau Mosu si Mamica si unde am crescut mult timp.

E locul in care m-am uitat la Dallas, in timp ce plangeam ca am cazut de pe bara, unde eram mangaiata pe par de bunica si unde ascultam povesti cu verisoara mea. Cel mai smecher era cand mergeam la Dumbrava sa luam casete si veneam acasa sa ascultam Lebedele, Povestea Porcului sau Zana cea mica. Inca le mai ascult pe aceleasi din cand in cand, de la Electrecord, parca. Din bloc, de la etajul 3, ma uitam in sus cand ningea si mi se parea ca ajung pana deasupra pamantului.

Si e locul in care ma jucam cu Andra si descopeream Regina Noptii, seara, cand toata lumea statea pe banca, sau dansam Ricky Martin, “Maria”.

Locurile cele mai frumoase dintr-un oras sunt, de multe ori, cele mai banale, cu blocuri si foste aprozare, sotroane si vecini care saluta si vorbesc cu accent. A different kind of local, the one that smells like home.

*

Case cu ochi si ferestre insufletite

Cristina Barhan

Am multe poze cu locuri care imi plac in Sibiu si, cu toate ca preferatele mele sunt casele cu ochi si, initial, ma gandeam la o fotografie cu una dintre ele, am ales in final aceasta imagine. Mereu ma intorc mental la ea cand vine vorba de Sibiu.

M-au pasionat de cand ma stiu ferestrele si posibilele povesti din spatele lor. Ele ma indeamna sa ma gandesc la cum se traieste inauntru. Coltul acesta imi inspira viata tihnita si ma transpune intr-o stare de vacanta, intr-un zen instant. Desigur ca si florile ajuta mult la alegere, daca, in Sibiu, casele au ochi, florile au suflet.:)

*

Stradute linistite, care te lasa sa-ti asculti gandurile

Ioana Ilie

Nu stiu daca pot alege un singur loc care mi-e drag in Sibiu. Cand ma gandesc la orasul acesta pe care il vizitez mai rar decat mi-as dori, imi vin in minte doua amintiri pe care le pastrez ca fiind unele speciale.

Prima este din Piata Mica. In urma cu mai mult de zece ani, am participat la un targ de obiecte handmade, cu niste cercei de ceramica pictati de mine. Mi-au placut atunci atmosfera efervescenta din piata si felul prietenos in care interactionau cu mine oamenii care se opreau in dreptul standului.

A doua amintire este de la Astra Film Festival Sibiu, la care am participat acum doi ani. Am reintalnit, cu aceasta ocazie, aceeasi atmosfera efervescenta care mi-a atras atentia cu ani in urma si placerea de ma plimba, intre proiectiile filmelor, pe stradutele din centru, pline de cafenele cochete si linistite, unde mi-am putut asculta gandurile, respirand un aer mult mai curat decat cel din Bucuresti.

*

Orasul de sub marea de acoperisuri caramizii

Oana Gherghina

Ca sa intelegi un oras, trebuie sa-l admiri de sus. Sfatul acesta, primit acum multi ani de la o italianca, la prima mea vizita in Paris, l-am aplicat in toate orasele prin care am calatorit apoi. Sibiul mi-a ajuns la inima din prima vizita si sigur ca am urcat scarile din Turnul Sfatului!

La ora asfintitului, imi amintesc si acum, arata ca un oras de poveste, sub acea mare de acoperisuri caramizii.

Si, de atunci, in orice alta tara, cand cineva m-a intrebat ce sa vada din Romania, Sibiul a fost intotdeauna amintit. Sper sa-l revad in curand.

Sursa fotografie principala: Atlas Obscura on Unsplash