Cu cateva zile inainte sa implineasca 16 ani, Kevin a ucis cu o arbaleta sapte colegi, o profesoara si un angajat de la cantina, in sala de sport a scolii. Intrebarea „de ce a facut asta?” vine firesc. Este o intrebare la care cauta raspunsul si Eva Khatchadourian, mama lui Kevin, in scrisorile introspective adresate fostului ei sot, Franklin. Ea incearca sa descopere ce rol a avut in aceasta tragedie si oscileaza intre a se considera vinovata de faptele fiului ei si a-l responsabiliza pe Kevin.
Fara sa se teama de efectele sinceritatii, Eva dezvaluie varianta ei de poveste. Vorbeste deschis despre maternitate, casnicie si cultura americana exact asa cum le vede. Incepe de cand avea o casnicie fericita, o afacere prospera, iar decizia intemeierii unei familii era inca supusa argumentelor pro si contra. Venirea lui Kevin pe lume nu i-a adus sentimentul de implinire despre care a auzit lumea vorbind, ci, dimpotriva, i-a dezechilibrat universul. In prezenta ei, Kevin e apatic si viclean cu totul altfel decat copilul cuminte si zambitor care il cucereste de fiecare data pe sotul ei. Aceasta situatie genereaza tensiuni intre cei doi parinti peste care se straduiesc sa treaca de fiecare data.
Tu ca cititor nu esti sigur de partea carei baricade sa te afli: poate un copil sa fie asa cum il descrie Eva sau acea imagine este creata de o minte tulburata de o depresie postnatala si amplificata o data cu trecerea anilor? Apoi, lipsa vreunei scrisori din partea lui Franklin te determina sa crezi ca, daca ea este inca in cautarea unui raspuns, poate ca el l-a gasit deja. Finalul te va surprinde.
Trebuie sa vorbim despre Kevin, Editura Vellant, 46,90 lei
Foto: Vellant
