AMINTIRI

Orasul ca scena pentru arta

Cand orasul devine scena pentru arta, atmosfera obisnuita a strazilor si…

CATWALK

#LoveBringsLove

45 de case de moda si designerii lor au adus un…

EDITOR'S CHOICE

Inele ca mici sculpturi purtabile

Care este piesa ta de bijuterie preferata? E o intrebare pe…

INSPIRATIE

Tres Chic

Cand m-am uitat peste tinutele participantelor la Saptamana Modei de la…

WE LIKE

Videoclipuri cu coregrafii care te...

Pot sa ma inveselesc sau, dimpotriva, sa ma balacesc in butoiul…

INSPIRATIE

Filme si tinute de vazut....

Pentru mine, din ipostaza de redactor la Petocuri.ro, marile festivaluri de…

RED CARPET

Met Gala 2021. Cod vestimentar:...

Dupa o pauza de un an, Met Gala a revenit ieri…

Hot Trend

Cum mai arata relatia noastra cu machiajul

Distantarea sociala a provocat, vrand-nevrand, si o distantare intre noi si lumea machiajului. Multe activitati pentru care ne aranjam in functie de stilul nostru inainte de a iesi din casa au disparut o perioada buna, iar, cand situatia a revenit cat de cat la ritmul pe care il aveam inainte de pandemie, unele dintre noi am reluat relatia obisnuita pe care o aveam cu machiajul, altele, cum e si cazul meu, nu chiar. Stii exercitiile alea in care iti imaginezi ce ai alege daca ar trebui sa pastrezi trei obiecte din viata ta, fie ca mergi pe o insula pustie, fie ca nu. Ei bine, daca m-ar fi intrebat cineva asta in legatura cu trusa mea de machiaj (destul de minimalista de altfel), pana in luna martie a anului trecut, as fi raspuns ca pot renunta la orice altceva, atata timp cat nu e vorba despre anticearcan, eyeliner si mascara. Consideram ca m-as putea descurca bine-mersi cu aceste trei produse. Eyelinerul era o emblema a machiajului meu. Ani de zile, am trasat atatea linii alungite pe pleoapele superioare, incat am ajuns sa am impresia ca le-as putea face si fara ajutorul oglinzii. Cand m-am trezit, la un moment dat, in situatia de a incerca asta, a devenit cat se poate de clar ca nu, nu pot de fapt. Dupa luna martie a anului trecut, am descoperit ca, totusi, pot si fara ey...

Inapoi Inainte
Trebuie sa vorbim despre Kevin… Trebuie sa o citesti

Trebuie sa vorbim despre Kevin… Trebuie sa o citesti

Publicata in 2004, distinsa cu premiul Orange in 2005, ecranizata in 2011, in regia lui Lynne Ramsay… descoperita de mine vara ce tocmai a trecut. „Trebuie sa vorbim despre Kevin” scrisa de Lionel Shriver m-a determinat sa neglijez sarcinile de copilot spre destinatii de vacanta si sa citesc in cort la lumina slaba a lanternei. Pe scurt: sa profit de orice moment pentru a ajunge la finalul cartii. Asa ca sunt de acord cu declaratia Boston Globe: "Imposibil de lasat din mana... brutal de onesta... Cine trebuie, pana la urma, sa vorbeasca despre Kevin? Poate ca noi toti."

Cu cateva zile inainte sa implineasca 16 ani, Kevin a ucis cu o arbaleta sapte colegi, o profesoara si un angajat de la cantina, in sala de sport a scolii. Intrebarea „de ce a facut asta?” vine firesc. Este o intrebare la care cauta raspunsul si Eva Khatchadourian, mama lui Kevin, in scrisorile introspective adresate fostului ei sot, Franklin. Ea incearca sa descopere ce rol a avut in aceasta tragedie si oscileaza intre a se considera vinovata de faptele fiului ei si a-l responsabiliza pe Kevin.

Fara sa se teama de efectele sinceritatii, Eva dezvaluie varianta ei de poveste. Vorbeste deschis despre maternitate, casnicie si cultura americana exact asa cum le vede. Incepe de cand avea o casnicie fericita, o afacere prospera, iar decizia intemeierii unei familii era inca supusa argumentelor pro si contra. Venirea lui Kevin pe lume nu i-a adus sentimentul de implinire despre care a auzit lumea vorbind, ci, dimpotriva, i-a dezechilibrat universul. In prezenta ei, Kevin e apatic si viclean cu totul altfel decat copilul cuminte si zambitor care il cucereste de fiecare data pe sotul ei. Aceasta situatie genereaza tensiuni intre cei doi parinti peste care se straduiesc sa treaca de fiecare data.

Tu ca cititor nu esti sigur de partea carei baricade sa te afli: poate un copil sa fie asa cum il descrie Eva sau acea imagine este creata de o minte tulburata de o depresie postnatala si amplificata o data cu trecerea anilor? Apoi, lipsa vreunei scrisori din partea lui Franklin te determina sa crezi ca, daca ea este inca in cautarea unui raspuns, poate ca el l-a gasit deja. Finalul te va surprinde.

Trebuie sa vorbim despre Kevin, Editura Vellant, 46,90 lei

Foto: Vellant

 

PUBLISHED ON 21.09.2011

more in Newsroom