Pentru a vorbi despre viitorul designului, trebuie sa vorbim despre sustenabilitate, iar, pentru a vorbi despre design sustenabil, trebuie sa vorbim despre plastic. Exista din ce in ce mai multe proiecte care exploreaza moduri eficiente de a produce obiecte cu o amprenta cat mai redusa asupra mediului inconjurator.

Oricat de diferite ar fi abordarile lor, sunt usor de observat lucrurile pe care le au in comun, precum: inlocuirea plasticului cu materiale biodegradabile, schimbarea perceptiei lui ca material de unica folosinta si reciclarea lui pentru a oferi o noua viata – si nu doar una noua, ci si una de lunga durata – plasticului care a fost produs deja.

La Romanian Design Week 2021, am vazut expozitia Rethinking Plastic. Aceasta aduce impreuna proiecte interesante, din mai multe tari, concepute cu gandul la un viitor mai sustenabil in design. Mentionez in continuare cinci dintre ele, asa cum le-am descoperit, prin intermediul obiectelor expuse si al descrierilor care le insoteau, in vizita mea la Combinatul Fondului Plastic, sediul central al editiei Romania Design Week din acest an.

Daan Veerman. Digital Craft.

Modelele elaborate, asemeni unor impletituri, precum si combinatiile de culori mi-au atras atentia imediat asupra unor obiecte obisnuite, cu un design neobisnuit. Acestea fac parte din proiectul Digital Craft si poarta semnatura lui Daan Veerman. Produse, de obicei, in masa, obiectele sunt realizate de data asta manual, cu ajutorul tehnologiei digitale, si devin, in acest mod, unicat.

Veerman a intervenit asupra unei imprimante 3D, astfel incat aceasta sa poata fi folosita pentru a desena tridimensional, direct cu mana. Obiectele dorite pot fi, astfel, conturate manual. De aici si numele de mestesug digital.

Elissa Brunato. Bio Iridescent Sequin.

Prin jocul de culori creat in prezenta luminii, paietele transforma o piesa vestimentara intr-un spectacol. Doar ca e un spectacol costisitor pentru mediu, din cauza ca paietele si margelele din plastic sunt greu de reciclat.

Elissa Brunato a cautat solutii sustenabile pentru aceste elemente decorative si a realizat, impreuna cu Institutul de Cercetare din Suedia (RISE) paiete biodegradabile din celuloza regenerabila. Pe mine, stalucirea paietelor si nuantele lor m-au dus cu gandul la sidef. In descrierea proiectului, ele sunt asemanate cu aripile irizante ale gandacilor.

Ferencz Borbala. The Return of the Shreds.

Ferencz Borbala este o sustinatoare a upcycling-ului, astfel incat nu e de mirare ca piesele vestimentare concepute de ea din deseuri textile, haine second-hand si plastic au fost incluse in expozitie. Cele trei tinute prezentate sunt inspirate de costumele regale ale secolului al XVII-lea. Prin intermediul lor, designerul chestioneaza ce mai inseamna astazi un material pretios si evidentiaza un paradox al plasticului. Desi e un material rezistent, care se descompune greu, el este folosit pentru produse atat de efemere, cum sunt cele de unica folosinta.

Madalin Gheorghe. Drag and Drop.

Imi plac florile, asa ca nu aveam cum sa nu remarc vazele si ghivecele Drag and Drop. Datorita formelor, combinatiilor de culori si texturilor elaborate, tind sa cred, totusi, ca ele mi-ar fi atras atentia oricum, indiferent de cum m-as fi raportat la ideea de a avea plante in apartament. Realizata dintr-un material biodegradabil, numit Poly Lactic Acid (PLA), cu ajutorul unei imprimante 3d, vaza invalurita din imagine este preferata mea.

New Order of Fashion. From Scratch.

From Scratch este numele unei colectii vestimentare, ce a fost realizata din deseuri. Pornind de la 1500 de kilograme de haine vechi si plastic, designerii Alicia Minaard si Bart Hess, impreuna cu Wolkat, o companie care se ocupa cu reciclarea textilelor, au obtinut fire si materiale noi. Acestea au fost transformate, de designerul Marie Sloth Rousing, intr-o colectie-capsula pentru Eindhoven, orasul de unde au fost colectate deseurile.

Proiectul s-a desfasurat sub umbrela New Order of Fashion, o platforma internationala care sprijina ideile menite sa contribuie la o industrie a modei mai sustenabile.

Sursa fotografii: Ioana Lovin (arhiva personala)