Am invitat-o pe Alessia sa ne povesteasca despre experienta ei ca studenta acolo, despre emotia acestui pas, despre acomodare si teza finala, precum si despre locuri preferate din Paris sau din Bucuresti, despre moda si stil personal. 

“Am aplicat si tin minte dimineata in care mi-a venit scrisoarea ca am fost acceptata si am fost acceptata si cu bursa. Am crezut ca este spam”, isi aminteste ea despre momentul in care a aflat ca a intrat la facultate. Arta a fost parte din viata ei de cand era mica, iar primele amintiri o poarta in podul casei in care a copilarit, alaturi de parintii ei, Amalia Nastase si Ilie Nastase. Era un loc amenajat cu si pentru arta, unde se desfasurau lectiile ei de pictura.

“Matematica, stiinta sau geografia nu ma pasionau atat de mult cat ma pasiona ora de arta si de-aia am zis sa urmez ceva care ma face fericita si care imi si place. In clasa a 12-a, a aplicat la Parsons Paris, o universitate si un univers din care si-a dorit sa faca parte. Am intrebat-o ce i-a fost sau i-ar fi fost de ajutor si daca are o recomandare care poate inspira pe cineva care termina liceul acum. Mi-a povestit cum parerile oamenilor din exterior, care puneau sub semnul intrebarii arta ca meserie adevarata sau sansa de reusita, tinand cont de rata de acceptare a scolii, au pus pe ea multa presiune. Din fericire, a avut parte si de mult sprijin, iar mama ei pare sa fi fost cel mai mare suporter. “Cred ca un sfat ar fi sa asculti oamenii care au incredere in tine, cu care poti discuta si cu care poti avea o conversatie adevarata si constructiva (…) Eu am crezut foarte mult in acei oameni, dar si in mama. Si cred ca am crezut mai mult in ea si de-aia a iesit bine.”

Acomodarea la o scoala de arta din afara

Fie ca e vorba de un cartier nou, de un alt oras sau de o alta tara, orice mutare de acasa e urmata de o perioada de acomodare, cu mult consum emotional, chiar si-atunci cand locul este unul fermecator cum e Parisul. Am fost curioasa cum a simtit ea schimbarea.“Ce m-a ajutat cel mai mult a fost aceasta dorinta de a pleca si de a descoperi ceva nou. Pentru ca tatal meu a jucat tenis acolo si a locuit in jur de 15 ani, mereu imi povestea ca este cel mai frumos oras. Si mama la fel. Practic, pentru mine, Parisul a fost a doua casa, eu m-am si nascut acolo si cred ca mi-a fost mai usor sa ma mut. In schimb, nu cred ca reuseam atat de usor daca nu aveam suportul emotional din partea mamei mele si suportul financiar, pentru care le sunt foarte recunoscatoare.”

Deoarece, in primul an, studentii exploreaza discipline foarte diverse, colegii incep sa urmeze mai multe cursuri impreuna abia din al doilea an. Atunci a simtit ca s-a acomodat cu adevarat si ca e parte dintr-un grup cu care impartasea pasiuni comune: “Si de-acolo s-au format si relatii si ma simteam si mult mai confortabil la scoala, pentru ca aveam cu cine sa vorbesc, aveam cu cine sa ies”.

Pregatirea pentru absolvire

Isi aminteste ca a intrigat-o perspectiva de a crea mai intai pentru tine si abia apoi pentru public: “Prima data, cand am intrat la facultate, nu intelegeam ce inseamna. Cum sa nu ma gandesc si la public, pentru ca eu, practic, ma gandesc mult mai mult la el?” se intreba ea. Simte ca a inteles pe deplin sensul in ultimul an de studii, cand a lucrat pentru teza de licenta.

Proiectul ei a pornit de la o tema personala, insomnia cu care se confrunta. Cand a dat, din intamplare, peste cartea lui Stephen King, Insomnia, varianta in franceza, si-a spus ca e un semn prea mare si s-a apucat de treaba: cercetare, eseu, instalatia finala. “A fost prima oara in patru ani cand chiar am facut ceva despre mine.”

Instalatia ei, intitulata Clinical Chaos, a fost construita dintr-un cadru de pat imens, sudat special pentru proiect, deasupra caruia era o sculptura mobila, compusa din obiecte diverse, dintre care unele o ajutau sa adoarma, chiar daca avea parte de un somn superficial, si celelalte, dimpotriva, o tineau treaza. Instalatia a fost prezentata, pentru cateva zile, la Galerie Au Roi, intr-o expozitie colectiva, alaturi de lucrarile colegilor.

Aceasta nu a fost prima ei expozitie. Alessia a mai avut un vernisaj la Bucuresti, inainte sa aplice la facultate. Lucrarile de atunci, de la serigrafie, la sculptura si instalatie, au avut ca punct de pornire sportul practicat de tatal ei, iar focusul ales a fost tenisul ca miscare.

Locuri preferate din Paris si Bucuresti

Ramanem in zona expozitiilor, de aceasta data a celor vizitate in timpul liber. Pentru ea, Bourse du Commerce reprezinta locul din Paris, care gazduieste constant expozitii impresionante, iar, printre ele, un loc special il ocupa expozitia To Breathe – Constellation (2024), semnata de Kimsooja.

“Kimsooja a facut o instalatie imensa. A acoperit tot Bourse du Commerce cu oglinzi. Cand am intrat, mi s-a parut ca nu mai aveam nevoie de telefon si de lumea de afara. Eram, pur si simplu, eu cu instalatia. Intr-adevar, am vazut si foarte multi oameni care isi foloseau telefoanele si isi faceau poze, dar si foarte multi oameni care atingeau instalatia si se conectau cu ea. Si lucrul asta mi s-a parut foarte puternic, mai ales in ziua de azi, cand tot ce conteaza este telefonul.”

Aflat in renovare, asa cum e tot Centrul Pompidou, Atelierul Brancusi reprezinta un alt loc drag ei, unde mergea cand ii era dor de casa. “Era foarte frumos si ma simteam foarte privilegiata ca puteam sa ma duc acolo si sa stau cat voiam eu.”

“In primul rand, cartierul meu preferat este Le Marais. Acolo se strang oamenii tineri, creativi si simt ca este inima Parisului, cum ar veni. Nu locuiesc acolo, dar merg in fiecare weekend cu prietenii la cafenea, ne plimbam, radem, glumim. Sunt foarte multe show-uri live. (…) Daca ar fi sa zic un restaurant sau loc unde as manca, orice braserie din Paris este buna. Aproape de casa, este un loc foarte bun cu burgeri. Mereu ma duc acolo. Se numeste Ferdi. Imi mai place L’Entrecote, care este, cred, cel mai viral loc din Paris. Acolo am fost prima data cu mama, cand am ajuns in Paris, si e o amintire frumoasa.”

Locurile dragi din Bucuresti sunt cele in care s-au cuibarit cel mai bine amintirile copilariei. Printre ele, prima casa in care a locuit, primul ei acasa, Parcul Kisselef sau restaurantul Paul din Dorobanti, unde obisnuia sa mearga cu tatal ei. “Mereu cand ma duc acolo, am un flashback din copilarie.”

Moda & stil personal

Conversatia noastra a trecut la moda, o lume conectata cu arta si am ajuns la concluzia ca, daca unii pun punct si altii, semnul intrebarii la expresia “moda este arta”, noi suntem de partea primei baricade. De aici, am trecut la stilul ei vestimentar: “Astazi, ar fi foarte mult despre mama si despre cum se imbraca ea cand era de varsta mea. Acum cativa ani, probabil ca as fi spus ca ma uitam la trenduri si era ceva superficial.” Jachetele din piele si trench-coat-urile sunt printre piesele care ii plac foarte mult. Mi-a povestit ca majoritatea garderobei ei e compusa din haine purtate in trecut de mama ei, din lucruri gasite in second-hand-uri sau articole pe care le are de mai multi ani si ca obisnuieste sa isi cumpere doar lucruri care ii plac foarte mult. Intr-o lume a fast-fashion-ului, apreciaza si incurajeaza obiceiul care pare a avea o amploare din ce in ce mai mare printre tineri de a cauta obiecte vintage si de a merge in second-hand-uri.

La varsta de 22 de ani, Alessia e inca la inceput de drum. Isi doreste ca arta sa ramana parte din viata ei si i-ar placea ca pe viitor sa exploreze mai mult zona de instalatii, unde se simte cel mai bine. Sensibilitatea ei aparte, increderea si experienta castigate in anii de studiu sunt un GPS bun pentru ce va urma.

Fotografii: Andreea Macri

The post Alessia Nastase. From Parsons with love. appeared first on Petocuri.

Le prezint in continuare in ordinea in care le-am vazut:

„Departe de casa, la rascruce, langa muntele care intra in mare (acolo)” de la Galeria Posibila

Subiectul expozitiei a fost timpul, cu toata nostalgia care insoteste trecerea lui. De altfel, nostalgia era sugerata inca din titlu, prin acel departe de casa, in loc de acasa, prin acel la rascruce, in loc de in linie dreapta, prin acel acolo, in loc de aici. Pentru toti, copilaria e T0, locul de unde incepem si in care ne tot intoarcem. Indiferent de experientele adunate pe parcursul vietii, ea ramane primul nostru acasa.

Curatoriata de Anca Verona Mihulet, expozitia a prezentat impreuna opt artisti ai Galeriei Posibile, Alexandru Budes, Stefan Caltia, Oana Hodade, Nicu Ilfoveanu, Denise Lobont, Olivia Mihaltianu, Ghenadie Popescu, Miruna Radovici. Cartile postale, realizate de Oana Hodade, sunt cu fotografii dintr-o arhiva veche, gasita de ea intr-un targ de vechituri. Dintre ele, mi-a ramas cel mai clar in minte un cadru cu un copil in costum de Mos, langa bradul impodobit, probabil, in sufrageria casei parintesti. Instalatia video a lui Alexandru Budes prezenta locul unde a fost casa bonei din copilarie si unde artistul isi petrecea vacantele de vara, cu nelipsita asteptare de a se intoarce acasa pe fundal. Animatia lui Ghenadie Popescu reda povestea de viata a lui Vasile Vieru, deportat in anii ’40 cu mama si fratele mai mare. Cutiile luminoase cu fotografii, semnate de Olivia Mihalteanu, ilustrau obiecte personale. Acestea sunt doar cateva exemple care arata ca a vorbi despre timp coincide, de multe ori, cu a vorbi despre acasa.

„ACASA / HOME” de la Vila Catena

Picturile lui Nicolae Grigorescu si lucrarile unor artisti contemporani ca Alma Redingler, Anca Tintea, Lucian Pruna sau Marius Bercea impart acelasi spatiu, Vila Catena, pana pe 3 martie 2026. Impreuna compun o imagine plina de contraste despre ce inseamna acasa: de la rural, la urban, de la peisaje incarcate de amintiri, la fragmente din viata cotidiana, cum ar fi cafeaua de dimineata sau un colt al biroului la care lucram zi de zi, de la picturi, la fotografii, sculpturi sau instalatii.

Sunt de fapt doua expozitii sub acelasi acoperis. ACASA e dedicata exclusiv unor picturi semnate de Grigorescu, parte din Colectia AVARTE, iar HOME reuneste peste 30 de artisti, printre care si Grigorescu, intr-un proiect curatoriat de Maria Birsan si Alexandru Niculescu.

„If we lived here, we’d be home by now” de la Anca Poterasu Gallery

Lucrarile textile, picturile si instalatiile prezentate de Megan Dominescu la Anca Poterasu Gallery exploreaza ideea de acasa, din perspectiva personala si globala deopotriva. Nu doar situatiile din proximitate, ci si provocarile cu care se confrunta pamantul si societatea in care traim, de la schimbari climatice, la inegalitate de gen, gentrificare etc ne influenteaza vietile si felul in care ne simtim sau nu ne simtim acasa. If we’d live here, we’d be home by now.

O lucrare puternica atat vizual, cat si ca mesaj, e cea in care artista atinge tema cartierelor in care casele vechi sunt demolate si ilustreaza cum spiritele locului, ramase fara spatiul lor familiar, isi cauta alte constructii care sa le aminteasca de acasa si ajung astfel sa suprapopuleze magazinele Ikea.

Contrastele definesc arta lui Megan Dominescu. Ea deschide un dialog pe teme importante, care genereaza adesea dezbateri tensionate, doar ca o face intr-o maniera ghidata de optimism si speranta, de umor si autoironie, prin compozitiile alese, prin culorile lor vii si prin moliciunea si caldura firelor textile si a lanei impaslite. Expozitia poate fi vizitata pana pe 19 decembrie 2025.

Fotografii: arhiva personala

The post Acasa: perspective artistice appeared first on Petocuri.

Loreta Isac si Catalin Lartist (ilustratie), Alina Rizescu si Bogdan Stefanescu – RIZI (design de obiect), Ioana Streza si Alex Burlacu – Contemporia (bijuterie), Maria Decu si Mihai Dumitrache (design de obiect), Andreea Lazarescu si Tiberiu Dancila – Ceramic Sparrow (design ceramic) sunt cei care au acceptat provocarea din acest an. Inspiratia lor a pornit de la cinci colectii de parfumuri pentru ea si pentru el: LIFE, Today Tomorrow Always, LUCK, Alpha, Christian Lacroix. Notele olfactive, alchimia elementelor, sticlele, starea pe care o confera acestea au devenit forma, textura, culoare si, intr-un final, un obiect palpabil.

De aceasta data, implicarea artistilor nu s-a limitat doar la realizarea lucrarilor. Ei au fost rugati sa ilustreze si procesul creativ de la idee la obiect. Astfel, unii dintre ei au lasat loc imaginatiei si au expus obiectele nefinisate, iar altii au hotarat sa-si incheie lucrarile chiar in timpul vernisajului, alaturi de vizitatori.

Intitulata LIFE is NOW, expozitia nu este ultimul pas al proiectului. Ca in fiecare an, obiectele prezentate vor fi vandute in scop caritabil, iar fondurile vor fi alocate in totalitate Asociatiei M.A.M.E..

Foto: Mihnea Ratte

The post Parfumuri transpuse in creatii de arta si design appeared first on Petocuri.

Artistul georgian a lansat proiectul in 2015, pornind de la un concept pe care l-a mai explorat anterior prin intermediul artei sale, si anume: falsificarea. El a recreat atunci spatiul Saatchi Gallery si a expus pe peretii lui propriile picturi. Pe scurt, a organizat o falsa expozitie personala in miniatura, care a avut parte de vizitatori adevarati.

Anul acesta, proiectul s-a dezvoltat, iar primei machete i s-au alaturat celelalte trei. Incaperea din Luvru prezinta picturile lui Rubens, cea din Tate Modern este dedicata lui Damian Hirst si cea din galeria newyorkeza lui Roy Lichtenstein. Sute de vizitatori s-au lasat fotografiati in interiorul lor si au devenit astfel parte din proiect. De altfel, chipurile lor – zambitoare, serioase, cu ochii inchisi sau deschisi, cu ochelari de soare sau masti de Spider Man – devin subiectul central, iar galeriile se transforma in fundalul compozitiilor.

Atuul galeriilor in miniatura este faptul ca acestea pot fi transportate cu usurinta dintr-un loc in altul. La sfarsitul lui septembrie, de exemplu, ele au calatorit pentru a fi expuse la targul international de arta Vienna Contemporary 2016.

Nascut in 1987, in Tbilisi, Tezi Gabunia a studiat arhitectura. In ultimii cinci ani, el s-a dedicat artei si a realizat picturi si instalatii ale caror concepte se inspira din cultura contemporana. Daca iti doresti sa descoperi mai multe despre arta care poarta semnatura lui Gabunia, intra pe site-ul tezigabunia.com.

Pentru mai multe fotografii din cadrul proiectului „Put Your Head into Gallery”, intra pe pagina de Facebook a artistului.

Foto: #putyourheadintogallery by Tezi Gabunia

The post Put Your Head into Gallery appeared first on Petocuri.

„Colectia bogat ornamentata, realizata din materiale sustenabile inovatoare, reprezinta o suprapunere de referinte, forme si texturi, completate de accesorii decorative si bijuterii de inspiratie deco”, a declarat Ann-Sofie Johansson, Consultant de creatie la H&M.

Echipa de design a ales, din arhivele de moda ale muzeului, piese vestimentare cheie din ultimele trei secole de haute couture si le-a reinterpretat intr-o maniera moderna. Siluetele sunt adesea fluide, fie ca ne referim la caftanele midi sau la rochiile lungi, care transforma lucrari de arta celebre in imprimeuri – sculptura „Cele trei gratii” a lui Botticelli si picturile lui Gustave Moreau se afla printre acestea.

„Una dintre piesele mele preferate din colectie este rochia mini asimetrica, inspirata de o pictura a lui Gustave Moreau. Imi place ideea de armonizare a materialelor responsabile fata de mediu cu picturile vechi. Este minunat sa ai o vestimentatie mai sustenabila si, totodata, potrivita pentru covorul rosu”, a declarat Julia Restoin Roitfeld, imaginea campaniei Conscious Exclusive 2016.

Printre materialele folosite in construirea hainelor si a accesoriilor, se regasesc matasea ecologica, amestecurile de in reciclat, canepa si Tencel®, dar si Denimite – un material din denim reciclat, utilizat in premiera in lumea modei. Margelele si strasurile care infrumuseteaza tinutele sunt realizate din sticla reciclata. O alta noutate a colectiei este faptul ca, de aceasta data, ea cuprinde trei modele de rochii de mireasa.

Colectia H&M Conscious Exclusive 2016 va fi disponibila in aproximativ 180 de magazine din intreaga lume, precum si online.

Foto si info: H&M

The post H&M Conscious Exclusive 2016 appeared first on Petocuri.

Adunate sub conceptul „Colorful Spring”, creatiile expuse aici poarta semnatura a 30 de artisti si designeri, printre care se regasesc: Adelina Ivan, Claudia Castrase, Carmina Cimpoeru, Izabela Mandoiu, Rad Playground, Bianca Popp, Goldmine, Melania-Victorina Florescu, Miki Art, Fandacsia, Marie Nouvelle, Simina Filat, Iulia Gorneanu, The Craft Lab, Alina Cioara, Alexandra Abraham, Raluca Buzura Design, Lady Magpie, Crina Radu, Vika Tonu, Iulia Albu, Unite Privee, Atelier Lemnia, Madeleine Artisan Jewellery, Most Jewelery, Mud Studio, Adriana Falub, Ioana Stelea, Paul Popa, Ovidiu Simionescu, Ioana Sisea, Maria Luiza Teodorescu, Bianca Abacioaei, Lira Bira, Adriana Oprita Gheorghe, Jozsef Vass, Loreta Isac, Anca Smarandache, King Von Bee, Marina Plantus, Adina Iftode, Andreea Banita si KamiNoHana.

“De aceasta data salonul se desfasoara in spatiul NeoGalateca, fiecare din cele trei camere fiind dedicata unui anume tip de design. In premiera, pentru pasionati, am pregatit cornerul vintage.
Daca esti interesat de ultimele tendinte in moda sau esti in cautarea unor cadouri speciale pentru martisor sau 8 martie, Salonul Primavera este un must see al acestei perioade. Un alt moment mult asteptat este lansarea unui nou obiect de design creat special pentru NeoGalateca gallery shop,” – spun reprezentantii Galateca.

Pe 24 februarie, de Dragobete, Salonul Primavera isi deschide portile la ora 19:00, cu un eveniment dedicat primaverii, artei si designului. Pe parcursul celor trei saptamani, Salonul va gazdui lansari, workshopuri si momente speciale. Pentru a afla mai multa detalii, urmareste pagina de Facebook dedicata evenimentului.

Program: M-V: 12:00 – 20:00, S: 11:00 – 19:00

The post SALONUL PRIMAVERA @ NeoGalateca appeared first on Petocuri.

“Florile exprima viata amoroasa a plantelor,” spunea Dr. Dain L Tasker. Este o viata pe care a radiografiat-o si a transformat rezultatele obtinute in arta. Daca nu as fi stiut povestea din spatele fotografiilor ce-i poarta semnatura, as fi spus ca acestea sunt fie imagini editate in Photoshop, fie desene conturate in creion, cu detalii surprinzatoare. Faptul ca reprezentarile bidimensionale a structurii florilor sunt redate cu ajutorul razelor X, in prima jumatate a secolului XX, mi-a oferit o cu totul alta perspectiva asupra lor.

Astazi, fotografia cu raze X reprezinta un domeniu explorat de diferiti artisti, printre care se regasesc si britanicii Hugh Turvey si Nick Veasey. La sfarsitul anilor ‘20, cand Dr. Tasker a pasit pe acest teritoriu situat la limita dintre stiinta si arta, radiologia reprezenta o specializare recenta in medicina. Pe parcursul carierei, el a fost seful sectiei de radiologie la spitalul Wilshire din Los Angeles, iar experienta medicala l-a inspirat si in pasiunea lui pentru pictorialism. A inlocuit camera foto cu aparatura folosita in spital si a imortalizat astfel structura delicata a numeroase plante. Trecute prin razele X, petalele suprapuse ale florilor par construite din straturi fine de tul, iar frunzele trandafilor par uscate si lipite pe fundalul imaginii.

O parte dintre aceste radiografii imprimate pe hartie, printr-o metoda cu saruri de argint si gelatina, sunt prezentate, pana 17 februarie, in expozitia “Floral Studies” (Studii Florale) de la Joseph Bellows Gallery din California. Considerate precursoare ale tehnicilor experimentale in fotografia contemporana, lucrarile doctorului Tasker sunt incluse in colectiile permanente a numeroase muzee de arta din Statele Unite, precum Museum of Fine Arts din Boston, San Francisco Museum of Modern Art sau Los Angeles County Museum of Art.

Pentru a vedea mai multe dintre fotografiile expuse la Joseph Bellows Gallery, viziteaza site-ul galeriei www.josephbellows.com.

Foto: Dr. Dain L Tasker / Joseph Bellows Gallery

The post Radiografia florilor appeared first on Petocuri.

The Memory of Paper, Foto: Eszter Imre

Motorul procesului ei creativ este curiozitatea de a transforma, prin intermediul ceramicii, lucruri din viata de zi cu zi. Unul dintre ele este coala de hartie pe care ne asternem gandurile pentru a le proteja de uitare. Prin intermediul proiectului The Memory of Paper, artista a explorat calitatile care apropie si distanteaza, totodata, hartia si portelanul. Ambele sunt fragile, insa vulnerabilitatea lor se manifesta diferit. Tinut departe de pericolul de a fi spart, un obiect de portelan nu se deterioreaza pe parcursul timpului. Eszter Imre si-a propus sa ofere si hartiei insusirea de a fi “nemuritoare” si a recreat-o din portelan. I-a redat textura poroasa, dimensiunile si posibilitatea de a fi scrisa. I-a modelat toate imperfectiunile: de la urmele care raman pe suprafata hartiei atunci cand este mototolita, la patratele perforate ale unei foi rupte dintr-un caiet cu spirala. A trebuit sa renunte insa la maleabilitatea ei. Odata scoasa din cuptor, forma hartiei de portelan ramane neschimbata pentru totdeauna. Cercetarea lui Eszter Imre s-a concretizat intr-o serie de sculpturi impresionante, parte din proiectul cu care a incheiat, in 2010, masterul in Arte Decorative la School of Design and Crafts din Gothenburg, Suedia – oras in care locuieste si astazi.

The Memory of Paper este proiectul prin care am descoperit universul ei creativ, in care arta si designul convietuiesc impreuna. Am reintalnit conceptul hartiei din portelan si in alte lucrari ce poarta semnatura lui Eszter Imre, precum „We’ll cross that bridge when we get there.” si “Eternal Paper”. Intr-o societate din ce in ce mai digitalizata, aceste sculpturi par o incercare de a documenta si de a pastra istoria hartiei.

Pe teritoriul designului de produs sau de bijuterie, artista pastreaza aceeasi dorinta de a prezenta elemente familiare in moduri surprinzatoare. In colectia Table Wear, o bucata de ceasca si marginea unei farfurii devin pandantive, toarta unei cesti se transforma in brosa sau cercei, iar un ceainic decupat devine o bratara neconventionala. Canile capata un design neasteptat prin intermediul toartelor. Modelate in forme diferite de cele clasice, acestea propun o experienta noua de a-ti bea cafeaua. Dar cel mai simpatic proiect este Share the Moment. Artista povesteste pe contul ei de pe Behance.net ca inspiratia lui s-a conturat in timpului unui workshop urmat de ea in Germania, in 2010. Pe parcursul evenimentului, pauzele de masa, de cafea sau de ceai, reprezentau singurele momente in care artistii se deconectau de la munca si petreceau timpul impreuna. Acest “impreuna” a dictat designul recipientelor Caffe Latte si 2 Tea For 2, care combina piese cu scopuri diferite intr-un singur obiect de portelan.

Share the Moment. Foto: Eszter Imre

Eszter Imre a descoperit arta ceramicii in timpul liceului. De atunci, studiile ei s-au concentrat in jurul acestui domeniu. Dupa masterul incheiat in 2010, ea a absolvit, patru ani mai tarziu, si un master in design, la aceeasi scoala din Gothenburg. Pe parcursul carierei, artista si-a prezentat lucrarile in expozitii solo si de grup, in tari precum Ungaria, Suedia, Italia, Marea Britanie, Germania sau Romania. Talentul ei a fost recompensat cu premii si mentiuni la diverse competitii de specialitate, printre care se regasesc mentiunea speciala la competitia Open to Art din cadrul International Art and Design Ceramics Competition de la Milano (2014), Hertha Bengtson Award (2013) sau Hungarian Design Award 2012.

Pentru a descoperi mai multe despre proiectele semnate de Eszter Imre, nu ezita sa vizitezi pagina de Facebook/Imreszti, site-ul imreszti.com sau contul ei de pe behance.net.

Fotografie principala: Beautiful Tools of Creation. Eszter Imre.

The post Eszter Imre. Portelan, arta & design appeared first on Petocuri.

Universul modei si cel al artei prezinta o zona de interferenta, unde intalnim negresit creatiile ce poarta semnatura Viktor & Rolf. Colectia Haute Couture SS 2016 reprezinta rezultatul celei mai recente initiative a designerilor olandezi de a explora  conceptul de arta purtabila. Formele neconventionale ale tinutelor au pornit de la designul clasic al tricoului polo, peste care au fost adaugate elemente inspirate de cubism. Vestimentatia capata aspectul unor sculpturi din hartie alba, ce este impaturita, decupata si, apoi, lipita in constructii impresionante.

Show-ul de la Paris a fost intitulat „Performance of Sculptures”. Motivul din spatele acestei alegeri este faptul ca in timpul prezentarii „Sculptura este umanizata, iar persoana care o poarta este sculptata” – conform Viktor & Rolf. Piesa „Creep” de la Radiohead, interpretata de aceasta data de orchestra si cor, completeaza cum nu se poate mai bine atmosfera evenimentului.

Video: Viktor & Rolph via vimeo.com

The post Viktor & Rolf. Performance of Sculptures. appeared first on Petocuri.

Cecilia Cutescu-Storck

Cecilia Cutescu-Storck, Nina Arbore, Nadia Bulighin, Maria Ciurdea Steurer, Irina Codreanu, Milita Petrascu, Merica Ramniceanu, Magdalena Radulescu, Olga Greceanu si Theodora Cernat Popp se regasesc printre femeile care au reusit sa-si faca auzite ideile artistice pe un taram dominat de voci masculine. Totodata, ele si-au sustinut ideile dincolo de universul artei si au militat pentru drepturi si sanse egale in societate.

Inainte de vernisajul expozitiei din 16 decembrie, curatoarea Valentina Iancu a povestit pe pagina ei de Facebook despre oportunitatile si limitarile acestui proiect: „Saptamana viitoare se deschide, in sfarsit, o expozitie care mi-e draga, de care m-am apucat convinsa fiind ca feminismul pentru mine nu este o cauza, ci o identitate. Am descoperit o istorie fascinanta, foarte putin cunoscuta si foarte greu de inchegat din fragmetele pastrate. Primul val feminist, afirmat in Romania secolului XIX, a reusit prin lupte sustinute sa deschida drumul femeilor spre viata publica. In acest context s-au afirmat primele artiste, multe dintre ele cu o puternica identitate feminista. Bineinteles, intre proiectul ideal si expozitia <Egal. Arta si feminism in Romania moderna> se afla o prapastie de neajunsuri despre care o sa vorbesc pe larg, cu alta ocazie.”

Nutzi Acontz

Cecilia Cutescu-Storck

Pe langa lucrarile din patrimoniul MNAR, fac parte din expozitie si cateva piese necunoscute publicului, imprumutate de la familiile artistelor Olga Greceanu si Theodora Cernat Popp. Selectia este completata de picturi si sculpturi aduse din alte muzee, precum: Biblioteca Academiei Romane, Muzeul Municipiului Bucuresti, Muzeul „Frederic Storck si Cecilia Cutescu-Storck”, Muzeul de Arta Constanta si Muzeul de Arta Vizuala Galati.

Foto: arhiva personala

The post EGAL. Arta si feminism in Romania moderna @ MNAR appeared first on Petocuri.