Puzzle-urile se afla in topul cadourilor mele din ultima perioada, oferite si primite deopotriva. Cele clasice ma conecteaza instant la momente dragi din copilarie, iar asta le garanteaza un loc special pe viata. Printre cele din amintirile recente, unele au primit inca o dimensiune, chiar si lumini led, si au devenit fragmente in miniatura din lumea inconjuratoare. Doua imagini compuse din sute de piese din carton stau si azi agatate de un perete in apartamentul in care am crescut. Au fost munca in echipa daca punem la socoteala sprijinul moral oferit. Altfel, contributia mea n-a fost una semnificativa - eram prea mica si nerabdatoare, dar mi s-a intiparit in minte perioada in care au fost facute si bucuria starnita de lungile cautari incheiate cu cate o reusita. De curand, am construit un puzzle 3D, primit cadou de ziua mea. O sera cu o atmosfera calda, la care visez, de mult timp, in viata reala si pe care o am, deocamdata, la o dimensiune care sa-i permita sa stea printre cartile din biblioteca. Mi-a luat cateva ore bune sa asez fiecare piesa la locul ei, intr-o ordine urmata cu atentie si rabdare. Pe masura ce dadeam paginile manualului de instructiuni, sera mea capata o forma din ce in ce mai clara. O scara serpuita, un dulapior, o ladita cu flori, o carte, dou...

Cu flori la fereastra

Am un plan, deja, de mai multe primaveri. Am inceput sa-l pun in aplicare la un moment dat, dar fara sa-l duc la capat. Si anume: sa ma plimb prin oras si sa fotografiez toate ferestrele inflorite care imi ies in cale. Amintirea acestui plan lasat neterminat a fost cel care m-a determinat astazi sa ma uit la fotografii cu flori la fereastra, surprinse de alti oameni in plimbarile lor. Am ales o parte dintre aceste imagini si ti le prezint si tie in continuare.

Obiceiul de a aseza flori la fereastra imi poarta amintirile in trei locuri cheie: unde am copilarit, unde traiesc acum si in una dintre destinatiile de vacanta preferate.

Am copilarit la bloc, fara prea multe flori care sa inveseleasca ferestrele apartamentului in care am crescut. Plantele au fost mai degraba colocatare permanente in interior sau pe balcon. Mama e cea care a fost dintotdeauna pasionata de flori. Despre mine, nu pot spune ca am mostenit prea mult din priceperea ei. Am facut multe victime de-a lungul timpului, dar am inregistrat si cateva performante remarcabile. Acum cand scriu, sunt inconjurata de cateva plante cu care convietuiesc de aproape 20 de ani. Da. Le putem numi, mai in gluma, mai in serios, supravietuitoarele. Pe o parte dintre ele, le asez pe pervazul ferestrelor primavara, cand temperatura noptilor creste suficient de mult, si le readuc in casa toamna, cat de tarziu imi permite vremea.

Asociez florile la ferestra cu vacantele in Italia. Indiferent de orasul vizitat, ferestrele infrumusetate cu plante de tot felul sunt parte din peisaj. De altfel, deloc intamplator, cateva dintre fotografiile incluse au fost realizate de autorii lor in diferite locuri din Italia.

Cu toate astea, pentru imaginea mea emblematica a florilor la fereastra, ar trebui sa ma intorc din nou in cartierul in care am trait prima parte a vietii. In sezonul cald, vecinii mei de la parter aveau la ferestre jardiniere pline cu muscate si petunii. Pe fundalul bej al blocului, culorile lor vesele realizau un contrast care mi-a ramas in minte pana acum.

Foto: Damiano Baschiera / Unsplash