Exista in viata fiecaruia evenimente care apar pe neasteptate, care coplesesc si depasesc capacitatea unei persoane de a le face fata, emotional, cognitiv si comportamental. Specialistii le numesc traume. Pentru ca, indiferent de natura lor, ele schimba radical modul de raportare la realitatea imediata. Cum ne putem ingriji atunci cand suntem sub efectul unor asemenea evenimente?

Ce este specific traumei este ca reprezinta o amenintare a modului de desfasurare a vietii de pana atunci. Fie ca e vorba de pierderea unei persoane semnificative, un accident, abuz fizic/psihic, dezastru natural sau razboi, ce este comun tuturor traumelor este ca viata celui care trece printr-o asemenea experienta este fundamental transformata.

Prima reactie la un asemenea eveniment este inevitabil socul. Exista un scurtcircuit emotional care fie determina o stare de amortire, de incetinire a reactiilor, fie absenta lor. In aceasta faza este foarte dificil sa recunosti ceea ce s-a intamplat sau se te porti in concordanta cu evenimentul. In zilele si saptamanile urmatoare, starea de latenta, de minima reactivitate, incepe sa se impleteasca cu stari emotionale intense, in care apar spaima, neputinta, furia, tristetea, rusinea sau chiar usurarea.

Perioada de dupa o experienta traumatica presupune adesea schimbari ale modului in care persoana e obisnuita sa functioneze: tulburari de somn, alimentatie si libido, dificultati de concentrare, lapsusuri, afectiuni psihosomatice (dureri, fluctuatii de tensiune, tahicardie, afectiuni gastrice etc).

Fiecare dintre noi reactioneaza diferit in asemenea momente si nu exista o maniera corecta sau gresita de a o face. Fii toleranta cu gandurile, emotiile si reactiile tale si, pe cat posibil, cu cele ale celor din jur. Nu cauta sa le eviti, acorda-ti timp pentru a le afla si a le trai. Iti va putea parea dificil sa vorbesti despre ceea ce ti se intampla, dar este de un real folos.

• Rutina – in conditiile unei intreruperi bruste a continuitatii ritmului vital asa cum ti-e familiar, intoarcerea la rutina de zi cu zi poate fi un excelent prim pas. Chiar si in lipsa unei activitati principale, organizarea timpului de masa, somn, a programului cu familia sau cu prietenii, iti poate reduce senzatia de neputinta sau de inghet.
• Reteaua de suport – poate fi formata din familia apropiata sau extinsa, prieteni, colegi si chiar persoane care au trecut printr-o situatie similara. Chiar daca pare ca esti singura in suferinta ta, ca nimeni nu intelege, acorda o sansa celor disponibili din jurul tau. Dragostea si sustinerea lor reprezinta o resursa importanta in procesul vindecarii.
• Familiarizeaza-te cu tehnici de relaxare sau meditatie – acestea te pot ajuta sa depasesti momentele mai incarcate emotional si mai stresante. De asemenea, ele vor reprezenta o dovada a faptului ca iti recapeti controlul, invatand sa te ajuti singura.

Cand este cazul sa apelezi la un specialist? Daca au trecut mai bine de 2 luni si nu simti nicio schimbare in emotiile, gandurile si comportamentul tau. Sigur, recuperarea este un proces variabil, dar in acelasi timp este un flux in care suferinta si durerea nu sunt constante. Daca activitatea ta la serviciu sau la scoala este tulburata, daca ti-e dificil sa relationezi cu cei din jur, daca tulburarile de somn sau alimentatie persista, daca suferi din pricina cosmarurilor sau a flashback-urilor, te poti adresa unui specialist care sa iti stea alaturi pe drumul cel nou, al recuperarii de sine si al sperantei.

Articol realizat de Laura Constantinescu, psiholog

Foto: Hepta.ro