WE LIKE

Hands that Hold the Silence

Pentru Andreea Macri, zona de “backstage” ramane un spatiu magic. Intr-o…

WE LIKE

Magazinele de moda, spatii de...

Arta reprezinta una dintre resursele explorate astazi de brandurile din industria…

EDITOR'S CHOICE

Detalii transparente & jocuri de...

Transparentele sunt atemporale in vestimentatie, dar rolul lor pe scena tendintelor…

WE LIKE

Simon Mattisson. Granland.

Formele curbate, textura materialului, povestea din spate asaza piesele proiectului Granland,…

INSPIRATIE

Elsa Peretti, Tiffany & Co....

Cea mai cunoscuta piesa creata de Elsa Peretti este, fara indoiala,…

RED CARPET

Met Gala 2025. Tailored for...

Tailored for You a fost codul vestimentar al editiei Met Gala…

INSPIRATIE

Denimul pe podiumul haute couture...

Denimul a parut, mult timp, aproape evitat in colectiile haute couture,…

We like

NIKE: Form Follows Motion

Nike a fost dintotdeauna mai mult decat un brand de sport - pentru ca a sustinut miscarea atletilor, dar a determinat miscari si in societate si in cultura urbana. A provocat normele si a definit spiritul si vibe-ul unor generatii. Cu prima sa expozitie de muzeu la Vitra Design Museum, Nike deschide perspectiva dincolo de produs in sine, in istoria culturala a acestui brand si reface traseul influentei sale in sport, moda si activism din ultimii 50 de ani. Si totul a pornit de la primul pas. Adica de la primul lor pantof de atletism - "the moon shoe" creat de Bill Bowerman si Phil Knight. Astazi, sneakersii sunt omniprezenti in viata noastra, in peisajul comercial si cultural, si poate ca ne este aproape imposibil sa ne imaginam cum atunci erau o prezenta de nisa, fiind purtati doar de copii de liceu sau de atletii profesionisti. Asa ca povestea unui antrenor tehnic si a unui student atlet devenit antreprenor, care si-au improvizat drumul catre unul dintre cele mai de succes branduri din lume, pare scenariu de film. Si totusi… Si totusi, “moon shoe” este prototipul a ceea ce astazi numim "waffle trainer", adica binecunoscutii pantofi de sport cu talpa ca o clatita belgiana. Modelul a primit acest nume pentru ca urmele ca de "waffle" pe care le lasa erau foarte...

Inapoi Inainte
Review: The Cranberries @ Romexpo

Review: The Cranberries @ Romexpo

Vocea lui Dolores O’Riordan are puterea de a infrunta cele mai provocatoare combinatii de note muzicale, dar si sensibilitatea necesara pentru a schimba stari de spirit si a trezi nostalgii. Aseara, am avut ocazia sa o ascult live pentru a doua oara. Aflata in plin turneu de promovare a celui mai recent album „Roses’”, trupa The Cranberries a concertat sub cupola Pavilionului Central Romexpo din Bucuresti.

Pentru ca show-ul s-a desfasurat indoor si am stat, de aceasta data, foarte aproape de scena, atmosfera mi-a parut mai calda si mai intima. Pe langa hituri care au stabilit ritmul adolescentei mele, artistii au interpretat si piese de pe noul album. Intr-o recenzie pentru revista americana Rolling Stone, Jon Dolan spune ca “Roses” straluceste. „Melanjul  muzical The Cranberries, un fusion intre The Smiths si Sinead O’Connor,  a fost privit ciudat la inceputul anilor ’90, atunci cand a depasit granitele Irlandei, dar trupa a crescut fulgerator, si vanzarile discurilor lor de asemenea. E deci o usurare ca LP-ul ce marcheaza revenirea The Cranberries straluceste cu reverii popceltice…” Si adauga ca: „Exista momente lirice (‘Schizophrenic Playboy’), dar Roses ne aduce aminte tuturor ca vocile puternice britanice, de la Adele si pana la Florence, ii datoreaza o mica parte din succesul lor lui Dolly”.

In deschidere, au urcat pe scena The Mono Jacks. Cei patru artisti au incalzit atmosfera cu un mix seducator de ritmuri post-rock si alternative. Concertul lor a avut un singur defect: a fost prea scurt.  Nu au lipsit insa din playlist piese precum „Maria”, „Woman” si cel mai recent single, „Gandurile”.

Cu cateva minute inainte de ora 21, Dolores O’Riordan, Noel Hogan, Mike Hogan si Fergal Lawler au dat startul concertului cu piesa „Just my imagination”. “Sunt foarte bucuroasa sa fiu azi, aici, in Romania”, a spus Dolores. „Ma bucur ca in tara voastra lucrurile se schimba in bine”, a adaugat ea. Timp de o ora jumatate, publicul a calatorit inapoi in timp pe piese precum „When You’re Gone”, „Losing My Mind”, „Linger” – prima compozitie a trupei . Irlandezii au interpretat si „Ordinary day”, o piesa de pe albumul solo al solistei  „Are you Listening?”, pe care Dolores a compus-o pentru cele doua fiice ale sale. Modulatiile vocii ei au acordat versiunii live a piesei „Twenty One”, mai multa profunzime si expresivitate. „Conduct” si  „Show Me The Way” ne-au readus din nou in prezent, dar nu pentru mult timp pentru ca au urmat „Ridiculous Thought”, „Salvation” si „Zombie” care au fost acompaniate nu doar de vocile celor prezenti ci si de melancolia lor.

Pe parcursul show-ului, Dolores O’Riordan a purtat trei tinute. A inceput cu un look rock compus dintr-o rochie scurta cu aplicatii metalice, argintii, colanti negri si ghete cu tinte. Ne-a surprins apoi cu o rochie stralucitoare in nuante de bronz, cu spatele decupat, accesorizata cu un colier masiv si o bentita, pentru ca la bis sa paseasca pe scena intr-o rochie lunga rosie, cu un colier din pietre albe si manusi intr-o nuanta de rosu diferita de cea a rochiei. Nu au lipsit nici trandafirii din show, pentru ca artista a primit inca de la inceput un buchet de flori.

Spre final, am ascultat „Schizophrenic Playboy” si „ The Journey”, iar „Dreams” a pus punct serii. Inainte sa plece de pe scena, The Cranberries au promis ca se vor intoarce.

Foto: Cristi Mitrea

PUBLISHED ON 12.10.2012

more in Newsroom