In cadrul turneului Roger Waters - The Wall Live, membrul fondator al trupei Pink Floyd transforma muzica intr-un manifest impotriva terorismului, a capitalismului si a globalizarii. Impactul pe care il au versurile si ritmurile pieselor capata o putere impresionanta prin proiectiile 3D care, nu de putine ori, te cutremura prin puterea cu care evoca dezastrul si cruzimea razboiului. Evenimentul de ieri nu a fost concertul anului, ci spectacolul anului – un show cu un concept politic stabilit secunda cu secunda. Cand Roger Waters si-a incheiat de interpretat rolul, iar zidul de pe scena a fost daramat, cei peste 50.000 de oameni din Piata Constitutiei au inteles ca, de data asta, nu este spatiu pentru bis.

In jurul orei 8 jumatate, artistul britanic a urcat pe scena indreptata tocmai spre Casa Poporului. Pentru unii, a fost momentul in care o dorinta conturata in urma cu decenii s-a implinit. Pentru altii, curiozitatea si respectul pentru ce inseamna Pink Floyd pentru muzica internationala au fost pe deplin rasplatite.

Sonorizarea a fost impecabila. In timpul celebrei „Another Brick in the Wall”, cu totii am privit spre cer cand am auzit ceea ce parea un elicopter zburand deasupra noastra. Apoi, efectele speciale au transformat expresia „spectacol incediar” intr-o descriere adecvata, atat la propriu cat si la figurat. Cand avionul in miniatura s-a „prabusit” pe scena, a provocat o explozie de artificii si a daramat cateva dintre caramizile albe din zidul ridicat de-a lungul scenei – cu spatiu pe mijloc, astfel incat publicul sa aiba acces la artisti.

„In The Flesh” si „The Thin Ice” au fost urmate de piesa „Another Brick In The Wall”. Un cor de copii de la o scoala de arte din Bucuresti a interpretat celebrul refren alaturi de Roger Waters si a pus la colt profesorul autoritar, aparut sub forma unei mascote gonflabile imense. Dupa acest moment special, artistul a rostit un discurs in limba romana. A multumit publicului si copiilor care au cantat cu el. „Dedic acest concert lui Jean Charles de Menezes si familiei sale pentru lupta lor pentru adevar si dreptate si tuturor victimelor de stat din intreaga lume”, a adaugat el in romaneste. (Jean Charles de Menezes este studentul brazilian ucis din cauza ca a fost confundat cu un terorist responsabil de atacul de la metrou de la Londra.)

A urmat piesa „Mother”, interpretata de Waters intr-o maniera inedita. Artistul a creat un Now & Then in care timpul se suprapune. Pe zid, erau proiectate imagini cu el dintr-un concert filmat in anii 80, iar pe scena, Roger Waters de acum sustinea cel mai recent concert dedicat aceluiasi album “The Wall”.

“Goodbye Blue Sky”, “Empty Spaces”, “Young Lust”, “One of My Turns”, “Don’t Leave Me Now”, “Goodbye Cruel World” au fost piesele incluse in prima parte a concertului, insotite de imagini de razboi si de diferite simboluri ale capitalismului. Pe parcursul lor, spatiul neacoperit de caramizi din mijlocul scenei a devenit din ce in ce mai mic, transformandu-se intr-un ecran imens. In timpul pauzei, imaginile a sute de victime ale conflictelor armate din intreaga lume, alaturi de cateva informatii despre fiecare in parte, au fost proiectate pe zidul de 173 de metri lungime.

„Hey you” a dat startul ultimei parti a spectacolului. Piesa a fost urmata de „Is There Anybody Out There”, in timpul careia doua caramizi indepartate au lasat publicul sa intrezareasca putin din ce se intampla dincolo de zid. Roger Waters a aparut apoi in fata zidului, iar scena din jurul sau s-a transformat in coltul unei camere de zi, mobilata minimalist, de unde  a cantat piesa „Nobody Home”.” Bringing the Boys Back Home” si “Comfortably Numb” au oferit alte momente cu adevarat impresionante. Chitaristul a avut un moment solo, tocmai deasupra zidului, umbra lui proiectandu-se pe cladirea Parlamenului.

Au urmat si “The Show Must Go On”, “Run Like Hell”,” Waiting for the Worms”, „Stop” sau” The Trial”. Pe parcursul lor, devenea din ce in ce mai evident ca zidul urma sa cada, fapt sugerat deseori de proiectii. Tot in aceasta parte a show-ului, un porc gonflabil urias, inscriptionat cu diferite simboluri religioase, politice, dar si cu logouri de corporatii, a plutit deasupra publicului. La final, acesta a fost sfasiat de spectatori, gestul lor completand eliberarea simbolizata de daramarea zidului de pe scena. Ultima piesa, “Outside de Wall”, a fost interpretata alaturi de cei 11 artisti care il insotesc pe artist in turneu. Totul s-a incheiat cu un  “Multumesc, ati fost un public minunat”, artistii parasind scena, unul cate unul, dupa ce Roger Waters i-a prezentat pe fiecare in parte.

Foto: Alex Barbulescu – alex.netfun.ro