INSPIRATIE

Vara, anotimpul contrastelor vestimentare

Vara este anotimpul contrastelor din punct de vedere vestimentar. Ea aduce…

WE LIKE

Hands that Hold the Silence

Pentru Andreea Macri, zona de “backstage” ramane un spatiu magic. Intr-o…

WE LIKE

Magazinele de moda, spatii de...

Arta reprezinta una dintre resursele explorate astazi de brandurile din industria…

EDITOR'S CHOICE

Detalii transparente & jocuri de...

Transparentele sunt atemporale in vestimentatie, dar rolul lor pe scena tendintelor…

WE LIKE

Simon Mattisson. Granland.

Formele curbate, textura materialului, povestea din spate asaza piesele proiectului Granland,…

INSPIRATIE

Elsa Peretti, Tiffany & Co....

Cea mai cunoscuta piesa creata de Elsa Peretti este, fara indoiala,…

RED CARPET

Met Gala 2025. Tailored for...

Tailored for You a fost codul vestimentar al editiei Met Gala…

We like

NIKE: Form Follows Motion

Nike a fost dintotdeauna mai mult decat un brand de sport - pentru ca a sustinut miscarea atletilor, dar a determinat miscari si in societate si in cultura urbana. A provocat normele si a definit spiritul si vibe-ul unor generatii. Cu prima sa expozitie de muzeu la Vitra Design Museum, Nike deschide perspectiva dincolo de produs in sine, in istoria culturala a acestui brand si reface traseul influentei sale in sport, moda si activism din ultimii 50 de ani. Si totul a pornit de la primul pas. Adica de la primul lor pantof de atletism - "the moon shoe" creat de Bill Bowerman si Phil Knight. Astazi, sneakersii sunt omniprezenti in viata noastra, in peisajul comercial si cultural, si poate ca ne este aproape imposibil sa ne imaginam cum atunci erau o prezenta de nisa, fiind purtati doar de copii de liceu sau de atletii profesionisti. Asa ca povestea unui antrenor tehnic si a unui student atlet devenit antreprenor, care si-au improvizat drumul catre unul dintre cele mai de succes branduri din lume, pare scenariu de film. Si totusi… Si totusi, “moon shoe” este prototipul a ceea ce astazi numim "waffle trainer", adica binecunoscutii pantofi de sport cu talpa ca o clatita belgiana. Modelul a primit acest nume pentru ca urmele ca de "waffle" pe care le lasa erau foarte...

Inapoi Inainte
Recenzie: Depeche Mode @ Arena Nationala

Recenzie: Depeche Mode @ Arena Nationala

'Welcome to My World' au fost primele cuvinte rostite, aseara, de Dave Gahan pe ritmurile piesei cu acelasi nume. Cu putin inainte de ora 21:00, cei aproximativ 45 000 de fani de pe Arena Nationala din Bucuresti au urat, cu mainile ridicate in aer, bun venit trupei Depeche Mode. Au urmat doua ore in care momentul pe care il credeai apogeul concertului era egalat sau depasit de atmosfera cantecului urmator. Piese de pe cel mai recent album, 'Delta Machine', au fost alternate cu hituri celebre, intr-o ordine gandita ca o poveste. Alegerea de inceput nu a fost intamplatoare, la fel cum momentul potrivit pentru piesa 'Goodbye' a avut loc chiar inainte de bis. Cand au revenit pe scena, 'Just Can't Get Enough' s-a numarat printre piesele de final, iar 'Never Let Me Down' a pus punct unei seri cu adevarat impresionante.

Am ascultat Depeche Mode, pentru prima oara, in copilarie, pe una dintre casetele cu compilatii, indragite de sora mea mai mare. Aveam sa-i descopar cu adevarat cativa ani mai tarziu. Astazi, trupa Depeche Mode continua sa fie descoperita si redescoperita de un public cu varste diferite. La concertul de aseara, au participat oameni care i-au ascultat pentru prima oara in urma cu cateva decenii, precum si tineri care i-au descoperit acum cativa ani.

In deschidere, publicul a facut cunostinta cu cei de la F.O.X, trupa ce insoseste Depeche Mode in turneu, in cateva tari europene. Infiintata la inceputul acestui an, F.O.X  s-a facut repede remarcata pe scena muzicala din Marea Britanie, cu soundul lor electro.

Apoi, au pasit pe scena Martin Gore, Andy Fletcher si Dave Gahan – solistul a purtat un sacou si o vesta in dungi, fara camasa, tinuta devenita deja o marca a sa. Cea de-a treia piesa „Walking in my shoes” a parut momentul in care publicul a pasit cu totul in lumea lor muzicala. Au urmat „Precious”, „Black Celebration”, iar „Policy of Truth” a ridicat si partea de public din tribuna, ramasa pana atunci pe scaune. Dave a dansat cu miscari lascive, uneori haioase, ce ii sporesc farmecul si au devenit si ele o marca a solistului. De altfel, intr-un interviu de pe huffingtonpost.com, artisul a afirmat ca se simte foarte confortabil pe scena. „Am spus intotdeauna ca sunt un stripper platit prea mult”, a adaugat el.

Dupa „Barrel of a Gun”, a venit randul lui Martin Gore sa interpreteze partea vocala a pieselor „Higher Love” si „When the Body Speaks”. Ritmurile lente ne-au oferit si noua ocazia sa ne adunam fortele pentru ceea ce avea sa urmeze.  Dave Gahan a revenit pe scena pe piesa Heaven, purtand de aceasta data o alta vesta. „Soothe My Soul”, „Pain That I’m Used To” si „A Question of Time” au electrizat publicul care a dansat si a cantat cu mainile in aer.

A venit si randul mult asteptatelor „Enjoy the Silence” si „Personal Jesus” care au creat o atmosfera uluitoare, transformandu-se intr-un exemplu relevant despre energia pe care muzica preferata o poate oferi oamenilor.

Dupa piesa „Good Bye”, membrii Depeche Mode au revenit pentru inca o portie generoasa de energie cu „Home”, „Halo”,  „Just Can’t Get Enough”, „I Feel You” si „Never Let Me Down”. Pe ritmurile ultimei piese, Dave a sincronizat miscarile de brate ale publicului. Pentru mine, acesta a reprezentat unul dintre momentele in care faptul ca am avut loc in tribuna a devenit un avantaj. De pe gazon, nu as fi surprins efectul lui impresionant.

Pentru mai multe imagini de la eveniment, intra pe pagina de facebook Emagic!

Foto: Alex ‘wu’ Barbulescu, Eduard Breaban Photography, Alex Chelba Photography via Emagic

PUBLISHED ON 16.05.2013

more in Newsroom