FIOR este despre camasi pictate cu detalii si cuvinte care te inspira. Mi-a placut cum ii contureaza Loredana Munteanu povestea, asa cum am descoperit-o prin intermediul social media. Acolo, insa, e doar un fragment si m-am intrebat, inevitabil, cum arata si restul. Fotografiile acelea incantatoare pun punct la finalul unei munci adesea nevazute.

Pentru raspunsuri, am stat de vorba cu Loredana si am aflat drumul strabatut de ea pana la idee, apoi de la idee la FIOR si pana la planurile viitoare.

Cand ne-am intalnit pentru interviu, purta o camasa FIOR, preferata mea de altfel, cea cu o inima rosie, generoasa. Mi-a aratat la un moment dat ca ii taiase mansetele. “Un gest putin rebel. E prea draguta aici si am zis sa contrabalansez cu mansetele taiate si nefinisate. Asta-i pentru mine!” mi-a spus ea si a continuat zambind: “Pentru un client, nu stiu daca as indrazni, doar daca l-as anunta: Vrei sa-ti tai manseta?”

Adevarul e ca, desi FIOR exista din perioada pandemiei, inceputurile lui pot fi percepute mai departe de atat. Loredana isi aminteste ca i-a placut dintotdeauna sa isi personalizeze hainele, fie ca era vorba de modificari la croitor, de nasturi schimbati sau de elemente pictate de ea. Desi acest proces creativ a facut parte din viata ei, nu s-a gandit sa-l exploreze dincolo de propria garderoba.

Pe Loredana am cunoscut-o cu mai multi ani in urma prin intermediul Livrez Dragoste, un proiect din care s-a retras in 2019, dar si prin concertele de muzica clasica de la metrou sau prin Tramvaiul Poeziei, evenimente organizate de ONG-ul fondat de ea, Arta Nu Musca.

Arta este o prezenta constanta in viata ei, dar nu a fost asa dintotdeauna. “Eu am devenit pasionata de arta cand m-am mutat la Bucuresti. Nu am crescut intr-un mediu artistic. Am crescut intr-o familie obisnuita, fara ceva care sa imi ramana in minte ca: uite, asta a influentat directia mea in viata.” Scena artistica din Capitala a influentat-o insa. A venit, in urma cu mai bine de zece ani, sa studieze sociologie, iar lucrarea de dizertatie pentru primul ei masterat avea sa fie in antreprenoriat social, cu directia spre arta: cum convingem tinerii sa consume mai multa arta?

CAMASA CARE A FACUT VALURI

Pandemia a prins-o la scurt timp dupa ce s-a intors de la Barcelona. Intrata la un master despre Istoria Artei, in cadrul UNARTE, a primit o bursa si a studiat un semestru acolo. Si ea, ca probabil multe dintre noi, s-a gandit ca lucrurile se vor linisti in cateva saptamani, doar ca nu s-a intamplat asa.

Lockdown-ul nu i-a modificat foarte tare rutina de zi cu zi, munca ei implicand o activitate adesea solitara. In schimb, i-a evidentiat o nemultumire. Trecea printr-un blocaj creativ despre care povesteste acum cu zambetul pe buze: “Recunosc ca ma enerva toata lumea care, brusc, a avut tot felul de revelatii, tot felul de idei peste noapte. Unii le si implementau, iar eu nu aveam nicio idee. (…) S-a terminat si lockdown-ul si tot nu aveam nicio idee. N-aveam chef nici sa fac un proiect de dragul de a face un proiect.”

Cand s-a putut calatori din nou, primul ei drum a fost la mare. Cu cateva zile inainte si-a pictat o camasa s-o poarte la plaja. Cu valuri intr-un albastru intens, aceasta era completata de doua cuvinte: “pe guler am scris <aici> si pe manseta <acum>, in ideea de a fi foarte prezenta, de-a nu-mi mai pierde timpul cu ganduri de frustrare sau de furie ca de ce nu fac nimic, de ce nu ma pot motiva sa creez ceva. Am zis: mai, se va intampla cand se va intampla. Cumva eu imi ascult instinctul, dar am fost pusa la incercare.”

La mare, camasa ei nu a trecut neobservata, iar Loredana a primit nu doar complimente, ci si camasa si increderea unei prietene de-a o personaliza cand se intoarce la Bucuresti. Apoi, colegii si prietenii prietenei s-au aratat interesati. “Pentru mine, au fost niste exercitii pe care le-am facut gratuit, de drag. Mi se parea dragut ca cineva imi acorda incredere pentru ceva ce eu faceam doar pentru mine.”

CUM SE CREEAZA UN FIOR

Intamplarea de pe litoral s-a corelat cu unul dintre visele ei. “Sunt foarte atenta cu ce visez si, pentru ca sunt atenta, parca mi se releva si mai mult. Am un jurnal de vise de cativa ani. E fix langa perna ca, atunci cand ma trezesc, primul lucru pe care-l fac e sa scriu rapid ce am visat sau, daca nu imi aduc aminte ce am visat, dar asta se intampla rar, un prim sentiment pentru ca acela e sincer.” Periodic revine peste aceste randuri.

“Ei, si recitind dupa o luna, in vara atunci, visasem ca eram la un soi de scoala sau de curs, si tema mea era sa pictez pe o bucata de panza. Nu era camasa”, puncteaza ea cu un zambet, parca pentru a-mi sublinia ca si visul a venit cu limitele lui. “Si atunci, jur, s-a facut un click.”

Incurajata si de partenerul ei de viata, si de feedback-ul primit, a dat o sansa acestei idei. A cautat un nume, a ales o estetica, a facut un cont de Instagram si o pagina de Facebook, a cumparat pensule, a achizitionat de la o fabrica din Galati, orasul natal, cateva camasi masculine, care pot fi purtate de oricine rezoneaza cu stilul lor. In acest mod, si-a asumat o responsabilitate si nu a mai riscat sa amane lucrurile la nesfarsit.

Ca un proiect sa existe e nevoie de curaj. Nu doar de curaj, bineinteles, dar musai si de curaj. Nu e intamplator faptul ca discutia noastra a atins si acest subiect. “Eu am avut marele noroc sa nu lucrez niciodata pentru nimeni pana la varsta asta, cine stie in viitor? Mereu spun: cine stie?! Asta iti da asa o libertate, o relaxare, un curaj ca oricum nu ai nimic de pierdut, nu neaparat un curaj din experienta.” Si, totusi, din experienta ei, a invatat ca e bine sa nu intelectualizezi prea mult curajul. “Just do it. Cu cat pui prea multe intrebari, de multe ori, incepe sa ti se faca teama si nu mai vrei sa faci.”

Numele FIOR, unul foarte inspirat dupa parerea mea, l-a gasit printre notitele adunate in timp. “Sunt o fata a notitelor,” a glumit ea. “Am notite pentru restaurante, pentru calatorii, notite din carti. Orice. Aveam inclusiv notite de cuvinte preferate din limba romana, printre care era si fior. Si am zis: Asta e!” Contul de Instagram e @wear.fior, iar motto-ul reprezinta un moment de inspiratie shakespeariana, la care a participat si iubitul ei. Cand, prin a fi sau a nu fi, s-a strecurat un fior, a aparut: A FIOR a nu fi.

Primele comenzi au fost niste gesturi de sustinere, cum le numeste Loredana, venite din partea celor apropiati, membrii familiei si prietenele. Treptat, cercul s-a largit si au inceput si alti oameni fie sa isi aleaga dintre modelele vazute in social media, fie sa isi doreasca ceva creat special pentru ei.

Adora sa gandeasca un concept 100% nou si sa faca ceva ce n-a mai facut pana atunci. De multe ori, ea propune elemente noi si celor care isi doresc un concept existent si, nu de putine ori, acestea sunt intampinate cu incantare.

Tot acest proces face ca Loredana sa ajunga sa ii cunoasca pe cei care vor purta camasile FIOR. Un produs personalizat implica impartasirea unor detalii despre pasiuni, despre momente importante din viata cuiva. In plus, o mare parte dintre ei revin cu feedback-ul lor pozitiv dupa ce isi primesc comanda. “Ma bucura. Iti dai seama. Cumva eu si stiu. Cand imi place ce a iesit la final si impachetez, deja ma gandesc la celalalt cand il va primi.”

Felul in care ambaleaza camasile e si el de poveste pentru ca include tot felul de detalii, cum ar fi daruirea uneia dintre pensulele folosite la pictarea camasii respective. Pentru ea, un fel de my work here is done. E randul altcuiva sa duca fiorul mai departe.

UN MESAJ NUMIT FIOR

Cuvintele joaca un rol important in povestea camasilor. Sunt asezate la vedere sau, dimpotriva ascunse: fie in interiorul mansetei sau al buzunarului, fie pe linia nasturilor, astfel incat doar cine poarta camasa sa le stie.

Obisnuita cu acest gen de mesaje prin experienta acumulata la Livrez Dragoste, majoritatea sunt gandite de ea. Restul sunt trimise de clienti pentru camasa pe care si-o doresc. “Cumva a fost o extensie naturala sa o completez cu anumite mesaje. Si a fost o alegere chiar reusita. Oamenii se regasesc. Sunt multi care comanda camasa simpla, doar cu un mesaj, fie pe guler, fie pe manseta.(…) Unii poate vor trei mesaje. Le recomand de multe ori sa nu fie toate la vedere. Pe unele e frumos sa le descoperi.”

M-am intrebat ce face camasa atat de speciala pentru ea? Pana la urma, totul a pornit de la un obiect vestimentar din garderoba personala. “Mi se pare cel mai simplu, versatil, sexy, increzator item din garderoba oricarui om.” E de parere ca simplitatea si finetea acesteia, precum si faptul ca poate fi integrata aproape in orice context sau outfit o transforma in cea mai buna alegere pe care ar fi putut-o face.

PLANURI PENTRU MAI DEPARTE

Dupa primele luni, pe care Loredana le considera o perioada de testare, in decembrie anul trecut, FIOR a devenit “un soi de business”. Atunci a avut multe comenzi si a capatat o stabilitate care s-a mentinut pana in prezent.

“Acum imi doresc sa creez niste concepte prestabilite, in care cred eu ca multi dintre clienti s-au regasit si mi-ar placea sa le livrez in diverse spatii faine din Bucuresti si sa fie achizitionate direct.” Primul astfel de spatiu este Molcom, un concept store de produse locale, deschis de curand pe bulevardul Carol I. Pana in primavara, Loredana doreste sa adauge si alte locuri. In ceea ce priveste modelele ready-to-wear la care s-a gandit, printre ele, se va regasi, bineinteles, si camasa cu inima care a cucerit multe inimi de la Valentine’s Day incoace.

Deschiderea unui atelier este urmatorul plan de pe lista Loredanei. E si un plan amanat din cauza pandemiei. O incanta gandul ca “oamenii sa vina sa ne si cunoastem. Imi place mult procesul asta, sa schitam direct ce e de facut. E o alta experienta, sunt absolut convinsa.”

Detaliile despre cum i-ar placea sa arate atelierul nu s-au cristalizat inca. Deocamdata el e un vis usor de avut, de aceasta data, si cu ochii deschisi si de adaptat pe parcurs: Chiar daca imi plac foarte mult cladirile clasice, din anii ’30, interbelice, cred ca mi-ar placea pentru FIOR si o zona in care sa fie totul transparent si lumea sa treaca pe strada si sa vada efectiv o domnisoara cum picteaza pe camasi. Gandul imi place.” Ramane sa discearna si cat de confortabil se simte cu ideea ca ea va fi acea domnisoara. “Poate ca e prea intruziv sau prea intim momentul si poate ca nu vreau sa fiu vazuta.” E, totusi, un gand pe care-l ia in calcul pana cand va veni momentul lui: Asta e!

 “Ca sa inchid, FIOR, cum il vad eu, este despre senzualitate, vulnerabilitate – poate pentru unii nu e asa usor sa poarte la vedere niste elemente mai intime despre ei, dar si o forta cumva, tocmai prin versatilitatea si a produsului, dar si a celui care o poarta.”

Sursa fotografii: Loredana Munteanu (arhiva personala)