INSPIRATIE

Dries Van Noten fara Dries...

Dries Van Noten se retrage de la conducerea casei de moda…

INTERVIU

Magia Zanelor de dupa usa...

Magia Zanelor incepe in fata unei usi fermecate, un loc in…

INSPIRATIE

Premiile Oscar 2024. Momente pe...

Cateva ganduri despre premii si discursuri, tinute de pe covorul rosu…

INSPIRATIE

Pat McGrath. Cand o make-up...

E surprinzator cand numele unui make-up artist rasuna la fel de…

HOT TREND

Cerceii statement

Elementele cu care rezonez pe deplin la evenimentele dedicate modei alcatuiesc…

EDITOR'S CHOICE

Love is Chance

Iubesc cuvintele. Si le respect. Sunt foarte atenta si precauta cu…

CATWALK

10 rochii haute couture SS...

Am ales cate o rochie din colectiile haute-couture semnate de zece…

Inspiratie

Umor si activism pe scena de stand-up comedy

Ali Wong, Taylor Tomlinson, Wanda Sykes si Hannah Gadsby m-au influentat sa privesc stand-up comedy-ul cu alti ochi… Nu de putine ori cu ei in lacrimi de ras, dar si cu vulnerabilitate, empatie si speranta pentru o lume mai buna. Interactiunea mea cu stand-up comedy-ul a inceput cu stangul. In urma cu multi ani, sa fie vreo 15, am mers la un show intr-un local din Bucuresti. Nu mai tin minte cine a urcat pe scena, dar stiu ca nu am rezonat cu genul de umor ascultat. Se poate ca experienta mea din acea seara sa nu fi fost reprezentativa pentru peisajul stand-up-ului, doar ca nu am simtit curiozitatea de a afla exact ce si cum. Lucrurile s-au schimbat relativ recent cand am intalnit abordari ce calibreaza umorul din experientele pe care viata ni le aduce in cale, fara a-l forta sa fie si unde nu e. Mai mult decat atat, temele de discutie incluse in show-uri, de la inegalitate de gen, la rasism, homofobie, sanatate mintala, maternitate, relatia cu familia sau relatiile de cuplu, creioneaza – uneori pe alocuri, alteori in intregime - o forma de stand-up comedy activist. Poate ti se intampla si tie, dupa un serial care iti place mult, sa nu mai ai un timp rabdarea necesara pentru a te aventura intr-o noua poveste. In urma cu niste luni bune, ma aflam tocmai intr-o astfel ...

Inapoi Inainte
I AM LOVE

I AM LOVE

Soarele Italiei si asprimea unui peisaj semiarid, alaturi de aroma aproape perversa a unui prosecco sunt probabil elementele ce construiesc una dintre definitiile aproape complete ale senzualitatii. Intr-un astfel de cadru dorintele se amplifica, venele pulseaza parca mai tare si pielea se topeste atat de repede incat te simti vinovat.

In acest peisaj ajunge Emma, in pragul inevitabil al adulterului, alaturi de prietenul fiului ei, departe de lumea perfecta a carei matroana este.
Emma este de origine rusa, insa ajunsa sotia unui om de afaceri italian, mama a trei copii, un  exemplu de stil si cu o viata sociala activa, pare integrata intr-un mediu traditionalist al unei paturi de mijloc pe cale de disparitie.

“I Am Love”, regizat de Luca Guadagnino incepe intr-un Milsno mohorat, unde Emma (Tilda Swinton) organizeaza o alta petrecere perfecta. Dicteaza cu blandete, se misca cu eleganta si zambeste sincer, din cand in cand. E un personaj care pare sa isi fi gasit locul, ale carui trasaturi tradeaza doar o autoimpusa sobrietate. Odata cu aparitia lui Antonio insa, structura perfecta, aproape ireala a Emmei prinde nuante si culori.
Viata ei se opreste si intreagul univers inceteaza sa mai respire in fata unei experiente culinare orgasmatice, logica i se destrama pe masura ce descopera caldura unui chip masculin, iar pana la final transformarea personajului este in mare masura una fizica.
Emma e alaturi de copiii ei, isi sustine fiica cand aceasta o anunta ca s-a indragostit de o femeie, pastreaza relatia cu fiul ei si incearca sa salveze ramasite ale casniciei. In acelasi timp insa nu poate sa isi refuze zambetul. Un gest ce pare nou invatat.
“I Am Love”  e un film puternic cu scene goale si totusi incarcate, cu un personaj feminin cum numai Tilda Swinton ar fi putut interpreta si o poveste atat de simpla. Simpla ca dragostea.

foto: hepta.ro

PUBLISHED ON 04.08.2011

more in Newsroom