Se vorbeste mult despre generatia Peter Pan, despre 'pustii' intre 25 si 40 de ani ce refuza sa se conformeze etapelor prescrise de generatiile anterioare. Nu se inghesuie sa se casatoreasca si sa intemeieze familii, sa isi cumpere un apartament sau sa porneasca intr-o directie profesionala precisa. Te intrebi ce ne face mai putin dispusi sa urmam modelul de viata al propriilor parinti? Specialistii au venit cu cateva raspunsuri.

Unul dintre motive este faptul ca modelul pe care l-am cunoscut in familie nu ne-a oferit imaginea unui trai fericit sau suficient de satisfacator. Conflictele si/sau adulterul traite intr-o perioada in care divortul nu era o practica curenta au fost asociate cu ideea de casnicie, facand-o pe aceasta din urma indezirabila. O alta posibila sursa a evitarii asumarii rolului de adult poate fi frica. Fiind din ce in ce mai constienti de mediul nesigur in care traim, atat din punct de vedere economic, dar nu numai, suntem mai putin dispusi sa ne asumam riscuri.

Insa, aspectul care ii face atat pe psihologi, cat si pe sociologi, sa se puna de acord cu privire la acest subiect este gama larga de alternative si alegeri la care suntem supusi astazi. Atat in sectorul comercial, cat si in cel profesional si personal, avem o mai mare libertate de alegere si o mai mare diversitate a optiunilor. Din aceasta cauza, pierderea tuturor celorlalte alternative in momentul deciziei asupra uneia anume devine greu de asumat. Asa ca preferam sa tinem cat mai multe usi deschise, pentru a fi siguri ca ne pastram libertatea si independenta.

Maturizarea este in sine o forma de pierdere – in primul rand a rolului de copil, de neajutorat, de persoana ce are nevoie in permanenta de sprijin. Putem aborda insa maturizarea, dincolo de rolurile impuse de societate, si sa o consideram o etapa de viata in care ne putem exersa alte abilitati decat cele folosite pana acum:

Gandirea rationala. Ne putem observa si experimenta emotiile fara a le transforma in principalii factori de decizie. Putem studia care sunt acele mecanisme care ne incurca in felul in care analizam lumea exterioara (bias-uri, ganduri irationale) si putem invata sa le controlam, astfel incat deciziile noastre sa fie potrivite cu prezentul real, nu cu ce ne imaginam sau simtim noi ca este.

A fi activ. O abordare matura inseamna sa ne implicam in activitati care ne provoaca, sa participam in mod direct la propria noastra crestere si dezvoltare. De asemenea, e important sa intelegem ca suntem un agent al propriei satisfactii si sa ne comportam in acord cu acest principiu, fara a astepta acest lucru de la cei din jur.

Relatiile echilibrate. A te pozitiona in rolul adult presupune sa te simti confortabil si atunci cand oferi si atunci cand primesti, sa fii constienta de nevoile tale afective, dar atenta la cele ale celor din jur pentru a putea calibra in mod armonios relatiile cu acestia. Si nu in ultimul rand, sa poti  accepta limitele daruirii afectiunii ale celor din jur, dar si ale tale.

Poate unul din factorii care adanceste distanta dintre generatia Peter Pan si generatiile anterioare este tocmai presiunea la care este supusa aceasta – presiunea de a fi altfel decat sunt, de a nu fi potriviti cu anumite scheme trasate in trecut. E important sa ne detasam de aceasta presiune si sa devenim constienti de care sunt dorintele si valorile noastre reale. Adevarata maturizare inseamna de multe ori sa adoptam pozitii noi, care pot sau nu sa coincida cu cele pe care si le doresc cei din jur de la noi.

Articol realizat de Laura Constantinescu, psiholog