WE LIKE

NIKE: Form Follows Motion

Nike a fost dintotdeauna mai mult decat un brand de sport…

RED CARPET

Trenduri remarcate pe covorul rosu...

Cea de-a 97-a editie a Premiilor Oscar a inceput, asa cum…

INSPIRATIE

ADN-ul caselor de moda

Retragerea unei persoane din rolul de director de creatie demareaza in…

INSPIRATIE

Moda secolelor trecute, regandita la...

Moda din prezent se creioneaza cu ajutorul reperelor din trecut, chiar…

WE LIKE

Firul rosu al artei semnate...

Chiharu Shiota construieste instalatii impresionante din fire textile, puse adesea impreuna…

INSPIRATIE

O canapea, mai multe mese...

Trendul de a aseza mai multe mese de cafea in fata…

STIRI CU STIL

Andreea Brasovean

Stirile trebuie sa fie obiective, iar cei care le prezinta echidistanti….

Femei care ne inspira

Stefana Maior. ARTICLE TEN.

Stefana Maior a lansat recent ARTICLE TEN, un brand vestimentar descris in perechi de atribute contrastante, aduse impreuna de acelasi fir rosu: libertatea de exprimare. Privind cariera ei din perspectiva contrastelor, nu pare deloc intamplator ca studiile si experienta ei profesionala de pana acum acopera atat partea creativa a modei, cat si cea de business. Odata cu ARTICLE TEN, am realizat ca, in ciuda anilor care au trecut din 2012 pana in prezent, memoria mea a pastrat intr-un sertar al ei colectia cu care Stefana Maior a absolvit design vestimentar la UNArte. S-au schimbat multe lucruri de atunci, asa cum spune ea in acest interviu, dar sunt si lucruri care s-au pastrat. Despre acestea, precum si despre noul drum pe care a pornit, despre provocari, curaj si inspiratie, te invit sa citesti in randurile care urmeaza. Intre nou si vechi, opulent si simplu, edgy si elegant, rebel si romantic, ARTICLE TEN se situeaza la intersectia unor zone creative, aflate in contrast. Care sunt atuurile si provocarile acestui loc ales de tine? Cred ca in zona asta de contraste ma simt cu adevarat libera sa creez ceva special si cu care rezonez profund. Nu doar in moda ma regasesc in acest joc al contrastelor, ci si in alte aspecte ale vietii: design interior, mancare, chiar si i...

Inapoi Inainte
Ochiul nu se satura a privi

Ochiul nu se satura a privi

Lucrarile lui Miron Schmückle alcatuiesc o arhiva botanica inventata. Redate pe un fundal alb, florile, tulpinile, frunzele alcatuiesc structuri complexe, situate la limita dintre stiinta si imaginatie, dintre familiar si necunoscut, dintre botanica si biologie. O serie de lucrari ce-i poarta semnatura sunt gazduite, intre 6 octombrie si 20 noiembrie, la Galeria Anca Poterasu din Bucuresti, in cadrul expozitiei “Non saturatur oculus visu” (Ochiul nu se satura a privi).

Titlul m-a dus cu gandul pe de-o parte la fascinatia pentru natura a artistului nascut la Sibiu si stabilit in Germania, pe de alta parte la sentimentul pe care l-am avut ca vizitator al proiectului. De fiecare data cand am revenit asupra unei lucrari, am zabovit asupra unor detalii pe care nu le-am observat cu cateva minute inainte: anumite culori, texturi sau forme.

Realizate in acuarela, creion si cerneala, lucrarile sunt completate de o interventie a artistului asupra spatiului de expozitie. Inspirat de pictura originala care inca se intrezareste pe tavanul uneia dintre incaperile galeriei de pe strada Plantelor 58, Miron Schmückle s-a pus in ipostaza de “restaurator”. A preluat din cromatica si geometria elementelor vechi si a pictat plantele sale fictive in coltul unui perete, creand astfel iluzia ca pictura murala care a ornat interiorul cladirii, cu multe decenii in urma, i-ar fi apartinut.

Nascut in 1966, Schmückle a parasit Romania in 1988 si traieste, in prezent, la Berlin. A absolvit pictura experimentala la Muthesius Art School din Kiel in 1996 si, de atunci, a continuat sa investigheze lumea plantelor si sa-si dezvolte tehnica de pictura. Am vizitat expozitia cu o zi inainte de vernisaj, in cadrul unui eveniment de preview care a inclus si o discutie intre artistul Miron Schmückle si curatorul Hans-Werner Schmidt. Asa am aflat ca interesul artistului pentru natura s-a manifestat inca din copilarie. Printre altele, el a povestit, cu claritatea pe care anumite amintiri din viata noastra reusesc sa si-o pastreze, despre doua momente care i-au influentat viziunea artistica. Unul dintre ele a avut loc pe cand avea sapte ani si a vizitat, alaturi de tatal sau, Muzeul Brukenthal din orasul natal. A fost fermecat atunci de doua miniaturi ale pictorului flamand Joris Hoefnagel. Acestea ilustreaza intr-o maniera realista diverse flori, fructe, insecte, moluste. Ani mai tarziu, ele au devenit subiect de cercetare pentru artist si au fost incluse in teza lui de doctorat in istoria artelor, pe care a sustinut-o anul trecut.

Schmückle a mai povestit si despre visul sau din copilarie de a vedea o jungla cu vegetatia ei luxurianta si despre cum restrictiile regimului comunist ii faceau dorinta de neindeplinit. Calatoriile in afara granitelor nu erau o optiune la indemana, iar, in interiorul lor, nu existau paduri tropicale. In acest context, o vizita alaturi de familie la Gradina Botanica din Bucuresti l-a dus cat de putea de aproape de visul sau. Complet diferite de ceea ce a intalnit pana atunci in natura, plantele din sere i-au creat sentimentul ca a pasit intr-o cu totul alta lume – un sentiment pe care il dau astazi si lucrarile lui.

Expozitia de la Galeria Anca Poterasu este cea de-a doua sustinuta de artist in Romania. In 2009, Miron Schmückle si-a prezentat lucrarile chiar la primul muzeu vizitat de el in copilarie, la Brukenthal. De-a lungul carierei, artistul a fost parte din mai multe expozitii de grup gazduite de Kallmann-Museum, Ismaning (2016), Haus der Kulturen der Welt, Berlin (2015), College des Bernadins, Paris (2013), Kieler Stadtgalerie (2010), Stadtische Galerie Villa Zanders (2008), Museum Morsbroich, Leverkusen (2005), Kunsthaus Erfurt (2003) sau Museo Galleria d’Arte Moderna, Bologna (2001). Printre muzeele si galeriile unde a avut expozitii personale se regasesc Kunstmuseum Bayreuth (2016); Galeria Manzoni Schäper, Berlin (2011); Muzeul Brukenthal, Sibiu (2009); Galeria Rena Bransten, San Francisco (2007); Villa Concordia, Bamberg (2005); sau Hamburg Kunsthalle (2002). De asemenea, lucrarile care ii poarta semnatura sunt incluse si in diverse colectii publice si private, printre care Kunsthalle Kiel, Graphic Art Collection; Ludwig-Forum, Essen; Kunstforum Ostdeutsche Galerie, Regensburg; Villa Concordia, Bamberg; Isobe Art Collection, Tokio; West Collection, Pennsylvania; Schwules Museum, Berlin; Stadtgalerie, Kiel; sau Museum of Modern Art Berlinische Galerie.

Foto: Ioana Lovin (arhiva personala)

PUBLISHED ON 09.10.2017

more in Mood Board