INSPIRATIE

Vara, anotimpul contrastelor vestimentare

Vara este anotimpul contrastelor din punct de vedere vestimentar. Ea aduce…

WE LIKE

Hands that Hold the Silence

Pentru Andreea Macri, zona de “backstage” ramane un spatiu magic. Intr-o…

WE LIKE

Magazinele de moda, spatii de...

Arta reprezinta una dintre resursele explorate astazi de brandurile din industria…

EDITOR'S CHOICE

Detalii transparente & jocuri de...

Transparentele sunt atemporale in vestimentatie, dar rolul lor pe scena tendintelor…

WE LIKE

Simon Mattisson. Granland.

Formele curbate, textura materialului, povestea din spate asaza piesele proiectului Granland,…

INSPIRATIE

Elsa Peretti, Tiffany & Co....

Cea mai cunoscuta piesa creata de Elsa Peretti este, fara indoiala,…

RED CARPET

Met Gala 2025. Tailored for...

Tailored for You a fost codul vestimentar al editiei Met Gala…

We like

NIKE: Form Follows Motion

Nike a fost dintotdeauna mai mult decat un brand de sport - pentru ca a sustinut miscarea atletilor, dar a determinat miscari si in societate si in cultura urbana. A provocat normele si a definit spiritul si vibe-ul unor generatii. Cu prima sa expozitie de muzeu la Vitra Design Museum, Nike deschide perspectiva dincolo de produs in sine, in istoria culturala a acestui brand si reface traseul influentei sale in sport, moda si activism din ultimii 50 de ani. Si totul a pornit de la primul pas. Adica de la primul lor pantof de atletism - "the moon shoe" creat de Bill Bowerman si Phil Knight. Astazi, sneakersii sunt omniprezenti in viata noastra, in peisajul comercial si cultural, si poate ca ne este aproape imposibil sa ne imaginam cum atunci erau o prezenta de nisa, fiind purtati doar de copii de liceu sau de atletii profesionisti. Asa ca povestea unui antrenor tehnic si a unui student atlet devenit antreprenor, care si-au improvizat drumul catre unul dintre cele mai de succes branduri din lume, pare scenariu de film. Si totusi… Si totusi, “moon shoe” este prototipul a ceea ce astazi numim "waffle trainer", adica binecunoscutii pantofi de sport cu talpa ca o clatita belgiana. Modelul a primit acest nume pentru ca urmele ca de "waffle" pe care le lasa erau foarte...

Inapoi Inainte
De ce in negru pe covorul rosu de la Globurile de Aur 2018?
Red Carpet
Autor: Ioana Lovin

De ce in negru pe covorul rosu de la Globurile de Aur 2018?

Covorul rosu de la Globurile de Aur 2018 nu a mai fost o declaratie de stil, ci una de solidaritate cu victimele abuzului sexual. Ca raspuns la initiativa proiectului Time’s Up, cele mai multe dintre actrite au ales sa poarte negru la gala desfasurata, ieri, in Beverly Hills (gasesti o galerie de imagini la final). Lansat de curand in S.U.A. si sprijinit de peste 300 de femei din industria divertismentului, printre care se regasesc si nume ca Shonda Rimes, Eva Longoria sau Reese Witherspoon, proiectul isi propune sa combata inegalitatea si sa protejeze femeile de hartuiri si agresiuni sexuale la locul de munca.

“Acesta este un moment de solidaritate, nu unul de moda,” declara, pe 1 ianuarie, Eva Longoria, una dintre membrele fondatoare Time’s Up, creionand cum urma sa arate covorul rosu la Globurile de Aur. Conform New York Times, ea a adaugat atunci: “Ani de-a randul, ca femei, am vandut aceste gale cu rochiile si culorile, cu fetele noastre frumoase si cu eleganta noastra. De aceasta data, industria nu se poate astepta ca noi sa mergem acolo si sa facem o pirueta. Nu despre asta este acest moment.”

De altfel, o parte dintre actritele prezente la cea de-a 75-a editie a galei au pasit, ieri, pe covorul rosu nu doar imbracate in negru, ci si insotite de activiste pentru drepturile femeilor. Meryl Streep, de exemplu, a mers alaturi de Ai-jen Poo, Emma Watson – alaturi de Marai Larasi si Michelle Williams impreuna cu Taran Burke, cea care a creat, de fapt, miscarea #metoo, cu un deceniu in urma. Emma Stone a participat alaturi de Billie Jean King, jucatoarea de tenis care a luptat pentru drepturi egale in sport. Alegerea ei nu a fost deloc intamplatoare, actrita este cea care interpreteaza rolul lui King in filmul “Battle of the Sexes”.

Cand am ascultat discursul lui Oprah, castigatoarea trofeului Cecile B. DeMille din 2018, aceasta optiune cromatica s-a transformat pentru mine intr-un simbol al sperantei pentru o dimineata luminoasa, chiar si in mijlocul celei mai intunecate nopti, si, totodata, intr-un simbol al hotararii de a face tot posibilul ca acea dimineata sa vina cat mai devreme.

“In cariera mea, am incercat din rasputeri, fie prin intermediul televiziunii, fie prin film, sa spun ceva despre modul in care femeile si barbatii se comporta, despre cum experimentam rusinea, despre cum iubim, cum ne enervam, cum gresim, cum ne refugiem, cum perseveram si cum invingem. Am intervievat si am interpretat oameni care au depasit cele mai urate provocari pe care viata ti le poate aduce, iar calitatea pe care o impartasesc toti este aceea de a-si mentine speranta pentru o dimineata mai luminoasa, chiar si in cea mai intunecata noapte. Vreau ca toate fetele care se uita acum sa stie ca o noua zi este la orizont, iar cand aceasta zi va veni, ea se va datora multor femei fantastice – dintre care multe sunt chiar in aceasta incapere, in seara asta – si unor barbati fenomenali care lupta pentru a se asigura ca devin liderii care ne conduc spre timpuri in care nimeni nu va mai trebui sa spuna vreodata #meetoo,” a declarat Oprah.

Gala Globurilor de Aur reprezinta unul dintre primele mari evenimente dedicate filmului, dupa ce, toamna trecuta, zeci de femei din industrie l-au acuzat pe producatorul Harvey Weinstein de hartuire, agresiuni sexuale si viol. La scurt timp, cazul lui Weinstein s-a dovedit a fi doar varful unui aisberg, alti agresori de la Holywood si nu numai au fost scosi la suprafata. Fenomenul #metoo care a urmat a evidentiat faptul ca aceste forme de abuz nu sunt specifice unei industrii, ci societatii in care traim. Sub acest hashtag, femei din intreaga lumea au povestit in social media propriile experiente ca victime ale hartuirii sexuale si ale violentei. Aceasta amploare a fost subliniata, de altfel, si de Oprah care a mentionat ca: “[…] nu este o poveste care afecteaza industria divertismentului, este una care transcende orice spatiu cultural si geografic, orice rasa, religie, politica sau loc de munca.”

Poti asculta intregul ei discurs aici. In continuare, gasesti si o selectie de imagini imortalizate pe covorul rosu de la Globurile de Aur.

Foto: Hepta.ro

PUBLISHED ON 08.01.2018

more in Fashion Etc