INTERVIU

Ioana Boros de la Daring...

Daring Trash este un brand vestimentar din Cluj, fondat de Ioana…

INSPIRATIE

Ce machiaje poarta starurile la...

In scurta perioada care a trecut de cand am intrat in…

COVORUL ROSU

Tinutele preferate de la Critics’...

Lady Gaga, Regina King, Rachel Brosnahan si Patricia Clarkson se regasesc…

NEWS

Un oras efemer din gheata...

Sculpturile expuse la Harbin Ice and Snow World alcatuiesc, in fiecare…

ART & DESIGN

Courtney Mattison. Arta pentru protejarea...

Courtney Mattison realizeaza sculpturi de mari dimensiuni, cu recife de corali…

TINUTA SAPTAMANII

Margot Robbie, intr-o rochie Rodarte

Turneul de promovare a filmului Mary Queen of Scots, regizat de…

NEWS

De ce este “Living Coral”...

Institutul Pantone a desemnat culoarea anului 2019. Este vorba despre Living…

Art & Design

Courtney Mattison. Arta pentru protejarea oceanelor.

Courtney Mattison realizeaza sculpturi de mari dimensiuni, cu recife de corali din ceramica, fragile si complexe, cum sunt, de altfel, si cele reale. Lucrarile ei au nu doar un impact vizual puternic, ci si un mesaj pe masura. Ele expun efectele nocive ale incalzirii globale asupra vietii subacvatice si devin un manifest pentru conservarea marilor si a oceanelor.  "Protejam lucrurile de care ne pasa si ne pasa de ceea ce cunoastem si intelegem", spune Mattison pe site-ul personal. Acest gand a motivat-o sa foloseasca sculptura ca mijloc de informare despre ceea ce se intampla in adancuri. "Arta poate aduce la suprafata si la vedere frumusetea recifelor si pericolul in care se afla ele si ne poate inspira sa protejam oceanul." Sculptura Confluence, Our Changing Seas V, 2018. Fotografie: Amanda Brooks pentru Art in Embassies, US Department of State; Conform courtneymattison.com, Matisson a inceput seria "Our Changing Seas" in 2011, iar anul acesta a creat in cadrul ei si sculptura "Confluence", cea mai mare de pana acum. Aceasta are peste opt metri inaltime si o latime de aproape 6 metri. Expusa in Jakarta la Ambasada Statelor Unite, ea este un omagiu adus partii din Triunghiul de Corali ce apartine Indoneziei. Mi-a captat atentia in online prin bogatia detaliilor, prin ...

Inapoi Inainte
Ce lucruri din viata ta nu ai vrea sa uiti?
Amintiri
Autor: Ioana Lovin

Ce lucruri din viata ta nu ai vrea sa uiti?

In urma cu cateva luni, am citit cartea “Cel mai frumos loc din lume e chiar aici”, scrisa de Care Santos si Francesc Miralles. Nu este una dintre lecturile mele preferate. Motivul pentru care o mentionez acum este altul: un exercitiu interesant de cautare interioara, pe care l-am intalnit printre paginile ei.

Personajul principal feminin primeste cadou, la un moment dat, o cutie pe care scria “Psihanalistul de buzunar”. Inauntrul ei, erau o clepsidra sub forma unui psihoterapeut miniatural, asezat intr-un fotoliu, si instructiunile de a asterne pe hartie, pe parcursul a cinci minute, amintiri de nesters din viata ei pe care, prinsa in rutina de zi cu zi, aproape ca le-a uitat.

Nu am rezistat tentatiei de a afla ce as alege eu. Lista mea de lucruri pe care nu vreau sa le uit niciodata ar arata cam asa:

Weekendurile la bunica… tihnite, cu povesti din copilaria si tineretea ei, cu teleenciclopedia de sambata seara, cu plimbarile de duminica si inghetata bicolora de la dozator, cu rujul pe care bunica il tapota usor pe buze si in obraji inainte sa iesim in oras, cu ciocolata de casa la desert – din care mancam pe ascuns inainte de masa, cu teme facute cu spor, cu primul meu text in care am insirat ganduri despre ea si despre trecerea timpului, descoperindu-mi, astfel, pasiunea pentru scris. De toate astea, ma desparteau 30 de minute de mers pe jos de acasa pana la bunica;

Ziua in care tata a lipit la loc bibeloul cu care ma jucam din cand in cand si pe care, bineinteles, l-am spart. Era un iepure de portelan, dupa care am plans cu lacrimi de crocodil. M-am linistit cand am vazut ca tata il poate salva. 14-15 ani mai tarziu, bibeloul s-a regasit printre lucrurile pe care le-am luat cu mine cand m-am mutat de la Sibiu la Bucuresti. Il pastrez si astazi in biblioteca din sufragerie;

Una dintre plimbarile la Cisnadioara cu partenerul meu de viata si catelusa Tessy. Ne-am plimbat, de mai multe ori, in aceeasi formula, in aceleasi locuri si, totusi, una dintre aceste ocazii a fost diferita. Am experimentat o stare pe care nu stiu cum sa o definesc altfel decat fericire completa – nu-mi amintesc sa o fi simtit la fel de intens pana atunci si nici de atunci incoace. Pur si simplu, am constientizat ca ma simteam impacata cu tot ce a trebuit sa ma impac si bucuroasa de tot ce insemna prezentul;

O zi de Pasti de acum cativa ani, cand i-am fotografiat pe toti cei prezenti la reuniunea de familie cu urechi de iepure. Nu poti purta, in acelasi timp, masca de om serios si urechi roz de plus;

Unul dintre primele mele mari concerte live – Lenny Kravitz, la care am fost impreuna cu sora mea – si toate celelalte care i-au urmat. Am mai spus-o si o spun in continuare: muzica este, pentru mine, una dintre cele mai la indemana surse de fericire.

Recunosc ca timpul limitat a creat haos printre amintiri. Cum am apasat pe cronometru, trecutul meu s-a preschimbat in mii de confetti zburand, de colo-colo, in timp ce eu incercam sa le prind pe unele anume. M-am intrebat cum sa fiu mai eficienta: sa scriu lucrurile in ordine cronologica? Asa ca am inceput sa le notez in ordinea in care s-au intamplat. Dar in ritmul asta nu voi reusi sa depasesc anii copilariei, mi-am spus. Grabita, am schimbat strategia si m-am orientat si spre amintiri mai recente. Apoi, mi-am dat seama si ca, daca editez ideile intr-o forma cat mai buna, nu voi apuca sa scriu mai mult de cateva randuri. Am hotarat sa le scriu pur si simplu si sa le cizelez ulterior.

In toata dezordinea din capul meu, am remarcat, insa, un lucru. Amintirile pe care am reusit sa le adun, precum si cele care mi-au venit in minte dupa ce au expirat cele cinci minute, nu contin neaparat lucruri extraordinare, ci mai degraba fiinte care au jucat si joaca un rol extraordinar in viata mea. Daca nu as fi pierdut timpul urmarind cand ceasul, cand zborul confettilor, as fi reusit, probabil, sa adaug 1 Mai-urile din Vama Veche, intalnirile cu prietenii si discutiile insotite de rasete cu lacrimi… Nu m-a surprins aceasta observatie a mea. Exista atatea studii care atesta contributia familiei si a prietenilor la fericirea si nefericirea noastra, iar experienta mea de viata este in acord cu aceste rezultate.

PUBLISHED ON 14.02.2018 TAGS: amintiri de neuitat

more in Mood Board