INTERVIU

“N-ai cum sa nu faci...

Pe munte, gandurile neplacute nu stiu sa urce. Tot pe munte,…

NEWS

Dior Vibe. Good Vibe.

8 sportive de performanta sunt starurile campaniei Dior Vibe, care evidentiaza…

INSPIRATIE

Un perete gol, o pagina...

Un perete gol e ca o pagina alba pe care ne…

RED CARPET

15 dintre cele mai frumoase...

Dupa o pauza de doi ani, reluam traditia noastra de a…

INTERVIU

Loredana Munteanu si al ei...

FIOR este despre camasi pictate cu detalii si cuvinte care te…

AMINTIRI

Pe aleea amintirilor de Craciun

Orice varsta am avea, e (aproape) imposibil sa pornim pe aleea…

WE LIKE

Ce spui de niste decoratiuni...

De cativa ani incoace, printre ornamentele obisnuite de Craciun, se strecoara…

Inspiratie

Unde locuiesc cadourile potrivite

Mi-am creat cateva obiceiuri in ceea ce priveste cadourile potrivite. Acestea tin de cum le aleg si din ce locuri. Obisnuiesc sa cumpar sau sa pun pe lista de idei lucruri despre care simt ca se potrivesc cuiva anume din viata mea, chiar daca uneori le gasesc cu mult timp inainte de ocazia in care le voi darui. De asemenea, mi s-a intamplat de cateva ori sa cumpar ceva, fara sa stiu in acel moment si pentru cine e obiectul respectiv. Asa am facut recent cu o carte. Dupa ce am citit-o, mi-a fost clar pentru cine era, de fapt, exemplarul achizitionat in plus. Ce cred ca ma ajuta sa evit goana dupa cadouri e faptul ca, in timp, am descoperit cateva locuri cu produse care imi plac si care simt ca se potrivesc si in viata celor dragi si pornesc cautarile de acolo. * Iata in continuare o lista cu cinci locuri care aduc sub acelasi acoperis – fizic si virtual – branduri diverse, unele mai cunoscute, altele mai putin cunoscute, dar toate atent alese. MioBio Cand prietenele primesc de la mine cosmetice in dar, sansele sunt ca acestea sa fie achizitionate de la MioBio. E primul loc la care ma gandesc atunci cand cineva intreaba despre produse naturale, asta si pentru ca mare parte dintre cele pe care le folosesc eu vin de pe rafturile lui fizice sau virtuale. Sapunurile s...

Inapoi Inainte
Bracciano, Italia
Calatorii
Autor: Ioana Lovin

Bracciano, Italia

Toate drumurile duc la Roma, iar de aici te duc in 50 de minute la Bracciano. Am descoperit micul oras medieval in aceasta vara, la recomandarea unui prieten. A fost o sugestie care mi-a implinit dorinta de a petrece o zi din concediu la plaja. Asa ca am inlocuit malul marii cu cel al lacului vulcanic Bracciano si nisipul auriu cu unul gri inchis.

Am ajuns la Bracciano cu trenul si, pana la urma, plaja a fost ultimul lucru pe care l-am facut. Strazile inguste, cu pavaj din piatra, m-au invitat intr-un labirint printre casele orasului. De-a lungul zidurilor si la ferestre, ghivecele cu plante de tot felul vin sa suplineasca parca lipsa gradinilor. Unele case au banci la intrare, care incurajeaza vecinii la conversatii lungi, dar gazduiesc fara prejudecati si pisicile buimacite de caldura.

Am mancat la La Cantina di Beba, un restaurant mic cu cinci-sase mese, care este situat pe una dintre stradutele din apropierea castelului Orsini-Odescalchi. Alegerea lui a fost lasata pe seama intuitiei, pentru ca experienta italiana de pana atunci m-a facut sa cred ca e dificil sa gresesti cand vine vorba de mancare. Atmosfera simpla si ritmurile de jazz au incurajat decizia. Am aflat de la doamna Beba ca nu au un meniu fix, acesta schimbandu-se de la o zi la alta, asa ca am lasat-o pe ea sa inspire alegerile culinare pentru pranz. As reveni oricand.

Am continuat plimbarea spre cel mai inalt punct al orasului: castelul medieval. Este un loc incarcat de istorie si legende, pastrate si descrise in interiorul zidurilor. Desi aleasa intamplator, ziua in care am vizitat orasul ne-a oferit un spectacol impresionant. Rotocoalele de nori albi care ornau cerul au contribuit la conturarea celor mai frumoase panorame asupra lacului Bracciano. Vazut de sus, acesta parea nemiscat, sfidand parca starea lui lichida. Am coborat pe mal, unde nisipul era atat de fierbinte, incat nu puteai pasi cu talpile goale, decat in zonele in care era imblanzit de apa.

Dupa doua ore de plaja sub cele mai frumoase degradeuri de albastru, totul s-a schimbat. Am trecut pe neasteptate la urmatorul act al spectacolului. Prezenta vantului mi-a oferit o noua perspectiva asupra lacului. Ceea ce la inceput mi-a parut o coala imensa de hartie, asezata deasupra pamantului, s-a transformat intr-o mare de valuri. Onduleurile norilor s-au intins si au acoperit cerul, fara sa lase la vedere nici macar un coltisor de albastru. Lumea a inceput sa inchida umbrelele de soare si sa-si stranga lucrurile, cu mici pauze pentru a poza lebedele aparute pe lac, parca de nicaieri.

Unii au pornit, apoi, spre casa. Altii, ca si mine, s-au adapostit sub terasa acoperita a unui restaurant si au urmarit in continuare surpriza pregatita de natura. Nu a plouat, iar, peste vreo jumatate de ora, atmosfera a inceput sa se linisteasca. Am incheiat vizita la o taraba de langa castel, unde se vindeau felii delicioase de “cocomero” (pepene rosu). Seara, drumul m-a purta din nou la Roma.

Foto: arhiva personala

PUBLISHED ON 30.07.2015

more in Mood Board