AMINTIRI

Orasul ca scena pentru arta

Cand orasul devine scena pentru arta, atmosfera obisnuita a strazilor si…

CATWALK

#LoveBringsLove

45 de case de moda si designerii lor au adus un…

EDITOR'S CHOICE

Inele ca mici sculpturi purtabile

Care este piesa ta de bijuterie preferata? E o intrebare pe…

INSPIRATIE

Tres Chic

Cand m-am uitat peste tinutele participantelor la Saptamana Modei de la…

WE LIKE

Videoclipuri cu coregrafii care te...

Pot sa ma inveselesc sau, dimpotriva, sa ma balacesc in butoiul…

INSPIRATIE

Filme si tinute de vazut....

Pentru mine, din ipostaza de redactor la Petocuri.ro, marile festivaluri de…

RED CARPET

Met Gala 2021. Cod vestimentar:...

Dupa o pauza de un an, Met Gala a revenit ieri…

Hot Trend

Cum mai arata relatia noastra cu machiajul

Distantarea sociala a provocat, vrand-nevrand, si o distantare intre noi si lumea machiajului. Multe activitati pentru care ne aranjam in functie de stilul nostru inainte de a iesi din casa au disparut o perioada buna, iar, cand situatia a revenit cat de cat la ritmul pe care il aveam inainte de pandemie, unele dintre noi am reluat relatia obisnuita pe care o aveam cu machiajul, altele, cum e si cazul meu, nu chiar. Stii exercitiile alea in care iti imaginezi ce ai alege daca ar trebui sa pastrezi trei obiecte din viata ta, fie ca mergi pe o insula pustie, fie ca nu. Ei bine, daca m-ar fi intrebat cineva asta in legatura cu trusa mea de machiaj (destul de minimalista de altfel), pana in luna martie a anului trecut, as fi raspuns ca pot renunta la orice altceva, atata timp cat nu e vorba despre anticearcan, eyeliner si mascara. Consideram ca m-as putea descurca bine-mersi cu aceste trei produse. Eyelinerul era o emblema a machiajului meu. Ani de zile, am trasat atatea linii alungite pe pleoapele superioare, incat am ajuns sa am impresia ca le-as putea face si fara ajutorul oglinzii. Cand m-am trezit, la un moment dat, in situatia de a incerca asta, a devenit cat se poate de clar ca nu, nu pot de fapt. Dupa luna martie a anului trecut, am descoperit ca, totusi, pot si fara ey...

Inapoi Inainte
Angajamentul in relatia de cuplu

Angajamentul in relatia de cuplu

De ce anume are nevoie o relatie de cuplu pentru a reusi? Exista oare un ingredient secret care sa-i asigure viitorul? Poate nu e raspunsul la care te astepti, dar conform unor studii, cel mai bun predictor al succesului si al armoniei intr-o relatie il reprezinta gradul de angajament al partenerilor. Stiu, cuvantul asta devine din ce in ce mai putin folosit in sfera personala si din ce in ce mai solicitat in cea profesionala, iar acest lucru ii poate stirbi din romantism, dar nu te lasa pacalita.

Prin angajament oamenii inteleg de obicei doua chestiuni diferite: fie faptul ca apreciaza relatia curenta si-si doresc ca ea sa continue, fie implicarea activa in bunul mers al relatiei. Benjamin Karney, Dominik Schoebi si Thomas Bradbury, autorii unui studiu recent pe tema angajamentului in relatia de cuplu, publicat in Journal of Personality and Social Psychology, afirma ca a doua varianta este, in fapt, cea care dicteaza adesea cursul unei relatii. Confortul unei relatii atunci cand nu exista disensiuni este usor de apreciat, dar atitudinea celor doi parteneri in fata nemultumirilor reciproce, in fata conflictelor si a frustrarilor personale este cea care desparte sau apropie. Ne imaginam poate ca un partener compatibil este unul cu care nu ne certam, la care nu vrem sa schimbam nimic si care nu vrea sa schimbe nimic la noi, dar aceste asteptari au la baza un sambure irational, nerealist. In niciuna din relatiile noastre nu manifestam asemenea armonie, cum am putea-o atinge in mod natural in cea mai intima dintre ele?!

Ce ramane de facut atunci? Realizatorii studiului spun ca: “Pe masura ce relatia se schimba si se dezvolta, ar fi benefic sa realizezi ca <Sunt implicata in relatia aceasta, dar ea nu evolueaza in directia dorita de mine – as putea lua masuri, as putea gasi compromisuri pentru a face ca ea sa creasca si sa se dezvolte in continuare. Nu numai ca imi place relatia in care ma aflu, dar voi actiona direct in vederea mentinerii sale, chiar daca asta va insemna ca uneori sa nu mi se faca pe plac.>”

Studiul a fost efectuat pe un esantion de 172 de cupluri casatorite. Participantii, toti proaspat-casatoriti pentru prima oara, au fost rugati sa completeze declaratii care sa evalueze nivelul lor de angajament in relatie. Chestionarul cuprindea afirmatii precum “Imi doresc ca mariajul sa reziste in ciuda dificultatilor care ar putea aparea,” “Casnicia mea este mai importanta pentru mine decat majoritatea celorlalte aspecte din viata mea,” “Sa renunt la ceva in favoarea partenerului meu nu merita efortul, de obicei” si “Ma simt bine atunci cand renunt la ceva pentru partenerul meu”. Specialistii au evaluat atat raspunsurile participantilor cat si interactiunile lor din timpul experimentului. Studiul a constat si in evaluari repetate din 6 in 6 luni in primii 4 ani (si mai apoi), in care cuplurile erau intervievate cu privire la experientele din relatia de cuplul, la sentimentele lor reciproce, la nivelul de stres si de suport social primit.

La 11 ani dupa, 21,5 dintre participanti erau divortati.  Ce era comun la 78,5% dintre cupluri? Acestea erau formate din parteneri dispusi sa isi sacrifice temporar binele propriu pentru a-si consolida relatia. Nu numai ca asta le-a indepartat de statistica neagra a divorturilor, dar le-a asigurat si o degradare mult mai lenta si superficiala a relatiei.

Cum faci compromisuri atunci cand ele par prea costisitoare din punct de vedere personal? O varianta ar fi discutiile oneste, in profunzime. De multe ori, subiectele cu adevarat importante pentru cei doi parteneri sunt evitate pana in momentele de declansare a conflictelor. In fapt, este usor sa spunem “Te inseli, eu am dreptate”, dar asta presupune o perspectiva de opozitie, a unor tabere diferite, cand realitatea ne gaseste de fapt in rolul de potentiala echipa. Esenta este de a gasi energia de a trece dincolo de victoria vreunuia in conflictul aparut, in beneficiul victoriei comune a cuplului salvat.

Articol realizat de Laura Constantinescu, psiholog

Foto: Hepta.ro

PUBLISHED ON 13.08.2013

more in Newsroom