Courtney Mattison. Arta pentru protejarea oceanelor.

Courtney Mattison realizeaza sculpturi de mari dimensiuni, cu recife de corali din ceramica, fragile si complexe, cum sunt, de altfel, si cele reale. Lucrarile ei au nu doar un impact vizual puternic, ci si un mesaj pe masura. Ele expun efectele nocive ale incalzirii globale asupra vietii subacvatice si devin un manifest pentru conservarea marilor si a oceanelor. "Protejam lucrurile de care ne pasa si ne pasa de ceea ce cunoastem si intelegem", spune Mattison pe site-ul personal. Acest gand a motivat-o sa foloseasca sculptura ca mijloc de informare despre ceea ce se intampla in adancuri. "Arta poate aduce la suprafata si la vedere frumusetea recifelor si pericolul in care se afla ele si ne poate inspira sa protejam oceanul." Sculptura Confluence, Our Changing Seas V, 2018. Fotografie: Amanda Brooks pentru Art in Embassies, US Department of State; Conform courtneymattison.com, Matisson a inceput seria "Our Changing Seas" in 2011, iar anul acesta a creat in cadrul ei si sculptura "Confluence", cea mai mare de pana acum. Aceasta are peste opt metri inaltime si o latime de aproape 6 metri. Expusa in Jakarta la Ambasada Statelor Unite, ea este un omagiu adus partii din Triunghiul de Corali ce apartine Indoneziei. Mi-a captat atentia in online prin bogatia detaliilor, prin ...

Acasa, printre carti

M-am intrebat care este obiectul a carui prezenta imi creeaza cel mai usor sentimentul de acasa, iar cautarile raspunsului s-au incheiat imediat, cu o carte. Am trait mereu inconjurata de carti, cu gandul ca nu citesc cat mi-ar placea si cu promisiunea ca voi citi mai mult – doar ca binge watching-ul de seriale ma face sa nu ma tin asa usor de cuvant.

Visez la o sufragerie cu o biblioteca incapatoare, intinsa pe un perete intreg, dar nu-mi displac deloc bibliotecile improvizate in orice locuri din casa care pot gazdui carti. Imaginea unei biblioteci care sa imbrace complet peretele s-ar putea sa aiba ceva de-a face cu biblioteca liceului. Nu am pasit niciodata mai departe de tejgheaua din prima parte a incaperii si nu-mi amintesc sa fi vazut vreodata, de cealalta parte a ei, o alta persoana in afara de doamna bibliotecara. Indiferent de titlul cerut, ea pornea fara ezitare printre cartile care se intindeau pana in tavan, ca intr-un labirint, si se intorcea cu ce aveam nevoie. Apoi, nota ce imprumutam pentru acasa pe o fisa cu numele meu, timp in care ma uitam la mainile ei, cu degete pe care le-am considerat mereu neobisnuit de lungi, cu unghii ovale, taiate scurt. Aceasta biblioteca isi pastreaza inca farmecul aparte si sunt curioasa cum mi-ar parea astazi, dupa mai bine de 17 ani de cand nu i-am mai trecut pragul.

O poveste ma captiveaza cu adevarat atunci cand o citesc intr-un loc in care ma simt confortabil, un “acasa” gazduit de-a lungul timpului de mai multe spatii. Asa cum acasa este si despre carti, cartile devin si ele despre acasa. Sentimentul meu nu e unul iesit din comun, dimpotriva. Exista cafenele, restaurante si hoteluri care exploreaza aceasta conexiune si care, din dorinta de a crea un spatiu primitor pentru clientii lor, au integrat si un loc pentru carti.

Aceste ganduri au demarat initiativa de a cauta, printre fotografii cu biblioteci gazduite in alte sufragerii (sau alte spatii), cateva idei de design. Poate gasesti printre ele ceva care te inspira si pe tine.