Vestea ca LP va concerta la Bucuresti a venit mai tarziu decat mi-as fi dorit si mai devreme decat m-as fi asteptat. Mi-am petrecut seara de 17 septembrie la Arenele Romane, chiar in primele randuri de langa scena. Aveam certitudinea ca performance-ul ei va fi impresionant si asa a fost. Artista americana are toate calitatile si experienta necesare pentru asta. Compune piese care ating toate corzile sensibile. Are o voce cu o forta si cu o sensibilitate deosebite. Fluiera melodios. Canta la chitara, la simpaticul si emblematicul ukulele, la muzicuta, la tamburina. Si, nu in ultimul rand, iubeste sa fie pe scena.

Am descoperit-o pe LP (Laura Pergolizzi) in urma cu trei-patru ani, prin intermediul piesei “Into the Wild” la a carei celebritate a contribuit si faptul ca a fost inclusa intr-o reclama pentru Citibank. A urmat o perioada in care am ascultat muzica ei pe repeat. Perioada continua si astazi, cu atat mai mult cu cat obiceiul de a da (re)play este alimentat de melodiile de pe recentul EP “Death Valley”.

Insotita de trei instrumentisti, LP a pasit pe scena in jurul orei 22:00, imbracata intr-o camasa masculina si jeansi negri, cu buclele rebele care ii acopera privirea si cu inele supradimenionate pe degete. Stilul androgin a devenit si el emblematic pentru artista pop/rock. A cantat si ne-a incantat mai bine de o ora cu cele cinci piese de pe EP, cu piese mai vechi, dar si cu cateva compozitii noi care se vor regasi, in curand, pe cel de-al patrulea album de studio.

Concertul a inceput cu “Muddy Waters”. Aceasta melodie impreuna cu “Lost on You”, “Strange”, “Death Valley” si “Other People” sunt inspirate de o fosta relatie de cuplu si surprind cateva stari si emotii din perioada care prevestea despartirea de partenera de viata de atunci. In setlist, au ocupat cate un loc si titluri precum “Into The Wild”, “It’s All Good”, “Tokyo Sunrise”, “Forever For Now”. Mi-ar fi placut sa se regaseasca si “Someday”, una dintre preferatele mele, dar nu a fost ziua ei. Pe parcursul anilor, multi dintre noi am interactionat la un moment dat cu muzica lui LP fara sa stim asta neaparat. Ea este compozitoarea unor piese interpretate de artisti celebri. Cateva exemple sunt: Cher cu “Red” si “Pride”, Rihanna cu “Cheers: I’ll Drink to That”, Christina Aguilera cu „Beautiful People”, Backstreet Boys cu „Love Will Keep You Up All Night” sau Leona Lewis cu „Fingerprint”.

LP este carismatica. In timpul concertului, a folosit pauzele dintre melodii pentru a-si apropia si mai tare publicul – care oricum parea fascinat. A povestit detalii despre anumite piese. A glumit. Ne-a invitat sa dansam. A coborat de pe scena de doua ori si a batut palma cu cei care se aflau in primul rand. A apreciat sustinerea fanilor in social media. A multumit de nenumarate ori, o data si in romaneste – ocazie cu care a dezvaluit ca “multumesc” este un cuvant destul de dificil de pronuntat si ca se bucura ca a reusit sa-l tina minte. Mi-a placut ca este foarte atenta la public si la reactiile lui. A raspuns pe un ton glumet la un “I love you” care a rasunat din multime intr-un moment de liniste. A reactionat la mesajele scrise de fani, pe unul dintre ele chiar l-a luat cu ea. Desi foarte dezinvolta, atunci cand s-a intors pe scena pentru bis, a marturisit ca aplauzele intense ale publicului au lasat-o fara cuvinte. “Levitator” a incheiat concertul si, totodata, festivalul Full Moon Live. Am plecat cu starea de fericire pe care mi-a creat-o muzica, iar in drum spre casa mi-am dat seama ca piesa “Into the Wild” s-a strecurat pe coloana sonora a gandurilor mele.

Foto: arhiva personala