Madalina Andronic este licentiata in graphic design si a absolvit un master in ilustratie la Camberwell College of Arts din Londra. Din 2012, se dedica, pe langa ilustratie, si proiectului The Awesome Project, in cadrul caruia creeaza decoratiuni si bijuterii din portelan. Irina Neacsu a urmat facultatea de arhitectura. Pe parcurs, a realizat insa ca este atrasa mai mult de detalii, decat de constructiile la scara mare si s-a indreptat spre designul de interior. Asa a inceput, in 2010, povestea TheCraft LAB, unul dintre proiectele dezvoltate de ea, dedicat pieselor de mobilier, decoratiunilor, designului textil si restaurarii. De-a lungul timpului, lucrarile Irinei Neacsu au fost prezentate in cadrul a diferite expozitii si targuri importante, precum I Saloni Milano, Maison & Object din Franta, Florence Design Week sau Ljubljana Design Month.

Prin lucrarile lor, povestile nemuritoare, dar si cele pe care le traim in viata de zi cu zi, capata diferite forme, in armonie cu viziunea fiecarei artiste. Despre cum au adus cele doua universuri sub acelasi acoperis, despre atuurile acestei alegeri, dar si despre ce planuri au pentru Casa Opt, va invit sa cititi in continuare.

Cum v-ati hotarat sa deschideti cele doua ateliere sub acelasi acoperis?

Madalina Andronic (M. A.): Eu mi-am dorit de cand ma stiu sa imi deschid un atelier cu program de vizite si cred ca am vazut sute de spatii in Bucuresti, dar, de fiecare data, era ceva care nu se lega. Cu Irina, ma stiam de la targuri si de prin „cercurile inalte ale peisajului artistic”; nu eram lesinate una dupa alta. (zambeste) Ne-am regasit intr-un moment in care amandoua trecuseram cam prin aceeasi poveste in ultimii 3-4 ani si ne doream sa schimbam feng-shui-ul, atat personal, cat si profesional. Pentru mine, a fost o perioada ultra-scurta in care s-au concentrat o multime de momente si persoane importante, care mi-au reconfigurat traseul prin viata. Si din hăhăhă si hahaha intr-o seara in oras, am zis “Hai!”. Si asa a fost, cred ca a durat maxim o luna de zile pana cand ne-am improprietarit cu chirie de spatiu comun.

Irina Neacsu (I. N.): Cand s-a conturat ideea despre impartitul unui spatiu, a fost un exemplu de omul potrivit la momentul potrivit in locul potrivit. Eu aveam atelierul intr-o casuta de vis, pe Popa Tatu, un spatiu de care, de altfel, si eu si echipa mea ne-am desprins tare greu. Devenise insa neincapator. Poate, daca nu ar fi fost Madi, nu as fi facut atunci schimbarea, insa ar fi urmat in scurt timp. Eu mi-am dorit mereu sa lucrez alaturi de alti creativi, insa pur si simplu nu s-a legat pana acum. Ne-am hotarat destul de repede, amandoua ne imaginam cam acelasi tip de spatiu, asa ca decizia a fost un „Da!” convins si irevocabil.

Care sunt atuurile faptului ca ati pornit pe acest drum impreuna?

M. A.: Pentru mine, e foarte important ca mai am oameni pe langa mine. Ma obisnuisem sa fiu singura in sufragerie pentru prea mult timp si aproape ca uitasem ca sunt misto si cu oameni. Dar asa, la atelier, e o hlizeala permanenta si o veselie si o haiosenie care fac treaba mai usoara si mai frumoasa. Si ne vin si multe idei impreuna si e mai cu spor.

I. N.: Eu vad numai atuuri in mutatul impreuna. Ne inspiram reciproc, ne sfatuim, construim si demolam idei, ne completam. E o casnicie creativa, unde fiecare isi dezvolta stilul propriu, dar impreuna facem sa fim complementare intr-o poveste. Casa Opt e un spatiu vesel si, in fiecare zi, venitul la birou e o bucurie.

Cu ce v-a convins Casa Opt ca reprezinta locul potrivit?

M. A.: Ne-a convins cu lumina si usile vitrate, cu pozitionarea „nici in drum, nici pe langa drum”. Si cu agentul care ne-a aratat-o. (rade)

I. N.: Ne-a convins cu camere generoase si inalte, cu lumina, cu un aer boem si elegant. Cum am intrat, am vizualizat perfect organizarea. Ne-a convins si cu linistea strazii, fara sa ne dam seama ca era weekend si ca, in realitate, gasirea unui loc de parcare e o intreaga aventura.

Aveti un loc preferat in interiorul casei? Daca da, care este acesta?

M. A.: Mie imi place tare mult la mine in atelier (obviously:)). E foarte luminos si oarecum simetric, pentru ca mie imi plac alinierea si oglindirea si lucrurile vibreaza in bine peste tot. Si imi mai place in bucatarie, cand ne adunam toate si mancam impreuna si varsam povesti si intamplari.

I. N.: Pe mine, ma indulceste in fiecare dimineata showroomul. E primul spatiu prin care trec cand ajung la etaj si mereu ma face sa fiu recunoscatoare pentru jobul pe care il am si pentru drumul pe care l-am ales.

Ati gandit Casa Opt atat ca atelier, cat si ca spatiu in care sa organizati diferite evenimente. Despre ce fel de evenimente este vorba?

M. A.: Casa Opt este ce vrem noi si ce vreti voi, este ca un dulap care, in loc sa duca spre Narnia, duce catre un loc magic si cald, vesel si optimist, unde se pot intampla tot felul de lucruri si se transforma in toate cele, de la spatiul nostru de lucru propriu-zis, la ateliere si zile cu open-house, sarbatori, zile de nastere, cadouri, povesti, evenimente de design si de socializare si orice ne mai trece prin minte.

I. N.: Ne place sa primim vizite si sa deschidem Casa Opt clientilor si prietenilor, asa ca nu e prea greu de gasit pretext pentru evenimente, celebrari ale bucuriilor noastre de a crea noi colectii, de a naste noi idei. Workshopuri, zile cu discount, petreceri, sarbatori, lista e infinita.

Facebook Madalina Andronic
Facebook Thecraft LAB by Irina Neacsu

Foto: Madalina Andronic

The post Madalina Andronic & Irina Neacsu. Casa Opt. appeared first on Petocuri.

Art Yourself Gallery: str. Nicolae Ionescu nr.11, Bucuresti

Mai multe imagini gasiti pe pagina de Facebook a Madalinei Andronic. Click aici!

Foto: Ioana – arhiva personala

The post Winterblues by Madalina Andronic + The Awesome Project appeared first on Petocuri.

Descopera mai multe pe blogul Madalinei Andronic aici!

Foto via Madalina Andronic – pagina de Facebook

The post Madalina Andronic: Blue Bestiary – creaturi din portelan appeared first on Petocuri.

La parterul galeriei, Felix Aftene iti propune sa pasesti in universul „Taxidermia”. Flavia Lupu te invita apoi intr-o calatorie in „Space and Time” la primul etaj, iar la mansarda, vei intalni „Fata in Gradina de Aur” ilustrata de Madalina Andronic.
Expozitiile pot fi vizitate pana pe 30 martie 2013, de luni pana vineri, intre orele 12 si 19, si sambata, intre orele 12 si 15. Sediul Art Yourself este in strada Nicolae Ionescu, nr. 11, sector 1, Bucuresti (in vecinatatea parcului Kiseleff).

Foto main: Madalina Andronic
Afis: Art Yourself

The post Expozitie Madalina Andronic, Flavia Lupu si Felix Aftene @ Art Yourself Gallery appeared first on Petocuri.

Le poti comanda online pe bumbac100.ro. Gasesti modelul Bear –  aici, Deer – aici, iar Wolf – aici! Si daca vrei sa descoperi mai multe creatii realizate de Madalina Andronic, te invit pe pagina ei de Facebook!

Foto via Madalina Andronic

The post Constellation Pups – tricouri cu ilustratiile Madalinei Andronic appeared first on Petocuri.

Casa nou9 din Bucuresti a devenit de aseara spatiul in care magia exista. Cu forme unice si picturi inspirate din folclor, obiectele din portelan plutesc printre nori pufosi ca vata de zahar, iar cateva dintre personajele ilustrate de Madalina Andronic te privesc din ramele lor albe, unele gazduite de peretii casei, altele de masute albe, langa farfurii cu bezele dulci.

Fiecare decoratiune dezvaluie ceva diferit, de la forma la motivele pictate manual. Descopera-le si tu vizitand expozitia de pe bdul Aviatorilor, nr. 9!

Foto: Arhiva personala

The post The AwesomeFOLK – obiecte decorative pentru o casa de poveste appeared first on Petocuri.

Colectia cuprinde coliere-guler, inele supradimensionate, pandantive si bratari modelate in portelan si pictate cu multa maiestrie. Exprimata deseori in ilustratii de poveste, pasiunea Madalinei pentru folclor isi gaseste prin acest experiment un alt mediu de expresie care i se potriveste manusa.

Despre cum portelanul i-a indeplinit o dorinta, artista ne-a povestit intr-un interviu PeTocuri publicat cu putin timp in urma:

„Visam la obiecte finalizate inca din facultate, unde partea practica a proiectelor se oprea intr-un stadiu nesatisfacator pentru mine. Vroiam sa tin in mana un obiect facut de mine cap-coada, sa-l pun pe masa, sa-l invart in toate directiile si sa spun „uite, eu am facut asta!”. Sa-l cobor din monitor si sa-i gasesc un loc in living. Iar cand Claudiu, cu minte ascutita, maini dibace si talent de handy-man a fost la fel de fascinat ca si mine de aceasta idee, nu ne-a ramas decat sa ne suflecam manecile (la propriu). Am creat The Awesome Project ca un experiment al nostru cu portelanul matasos. Il decoram cu minunate motive inspirate din folclorul romanesc, incercand sa-i construim o imagine cat mai curata si cat mai estetica, folosindu-ne de toate cunostintele noastre in design, fotografie, packaging – practic un two-men show, fara niciun alt amestec. In primavara, am lansat prima colectie de bijuterii – ZURZUR, podoabe cu atingere romaneasca – , incet incet adaugand la aceasta alte mici serii de obiecte unicat, pentru locuinta si suflet.”

DOI mai adauga un capitol acestui proiect pe care il poti descoperi in intregime pe the-awesome-project.tumblr.com. Daca vrei sa atingi si sa probezi aceste bijuterii delicate, cei doi artisti isi vor expune lucrarile, pe 3 si 4 noiembrie, la targul de bijuterie contemporana Autor de la Sala Dalles.

Foto: The Awesome Project

The post The Awesome Project: DOI – Accesorii din portelan fw 12-13 appeared first on Petocuri.

Despre cum a inceput povestea ilustratiilor ei, despre ce o inspira, dar si despre alte proiecte ce-i poarta semnatura, ne spune chiar Madalina Andronic in randurile ce urmeaza.

Spune-mi cum a inceput povestea Madalinei Andronic ca artist?
Madalina a desenat de cand se stie. Intai cu teama, pe colturile cartii de telefon, apoi din ce in ce mai dezinvolta, pe hartii tari si albe, pe sticla, pe panza, pe ceramica, pe pereti – pe lumea-ntreaga daca ar putea, ar desena! In copilarie avea mania autografelor si a dedicatiilor, asa ca toate micile desene erau semnate cu litere mari, colturoase si neaparat cu vorbe de dragoste pentru parinti. Cand a mai crescut, a invatat sa se semneze discret, intr-un colt, pe ilustratii mari si colorate, dar pastrand pentru ea dedicatiile corespunzatoare fiecareia.

Ai colaborat cu editura Vellant pentru a realiza ilustratiile povestii „Zana Zorilor” de Ioan Slavici, in cadrul proiectului Pasarea Maiastra. Ce reprezinta aceasta experienta pentru tine?
A fost un lucru minunat, atat ideea, cat si timingul pentru aceasta carte s-au potrivit la fix! Eu incepusem deja lucrul la carte in timpul masteratului din Londra, iar la intoarcere m-am pomenit pe aceeasi directie si dorinta cu cea a editurii Vellant, aceea de a readuce in atentia parintilor si a celor mici importanta si frumusetea povestilor romanesti, spuse prin imaginile unor ilustratori romani tineri si talentati. Am participat la toate etapele productiei acestei carti, am invatat care-i treaba cu lucrul cu o editura si, lucrul cel mai important, „Zana Zorilor” va ramane mereu prima mea carte publicata, purtand aceasta puternica amprenta folclorica pe care am dorit-o impartasita in toate cele patru zari.

Cum a fost sa conturezi ca adult personaje pe care le-ai cunoscut in copilarie?
Mi-a placut sa cred cu sinceritate si bucurie in simplitatea basmelor si a povestilor si nu am incetat niciodata sa le citesc, asa ca nu m-am indepartat prea tare de feti-frumosi si fiice de imparat – cred ca personajele au crescut cumva o data cu mine, le-am inteles diferit la 4 ani, la 14 ani si acum, la 24 de ani. Le-am imprumutat cate o particica din mine de fiecare data cand am citit o poveste, iar infatisarea lor propriu-zisa a venit firesc si-n ea s-au revarsat toate inchipuirile adunate pana acum, toate fiintele dragi si o sumedenie de dorinte ascunse – zane cu parul inflacarat, feti frumosi cu barba stufoasa, iepuri nazdravani si multe, multe cojoace si fuste infoiate.

Daca ar trebui sa alegi trei cuvinte pentru a-ti descrie ilustratiile, pe care le-ai alege?
As alege 3 substantive mai putin tactile sau vizuale, dar  care tin mai mult de atmosfera si senzatii: „dragoste”, „joaca” si „fermecatorie”.

Universul tau creativ il depaseste pe cel al ilustratiei, pasind in cel al accesoriilor sau al decoratiunilor. Cum te-ai defini ca artist?
Mie imi este greu sa ma incadrez complet intr-o categorie, parca as mai vrea o imbucatura si de colo, si de colo. Sunt licentiata in graphic design, am un masterat in ilustratie de carte si creez obiecte decorative si accesorii din portelan. Imi place sa incerc lucruri noi, sa transform orice idee intr-un proiect. Sau macar intr-un inceput. Vad un inceput in orice si ma bucur ca reusesc sa ma exprim in atatea moduri si sa imi extind frumosul in atatea locuri. Asa ca Madalina este „Si designer”, „Si ilustrator”, „Si orice o face pe ea fericita”.

Am descoperit de curand The Awesome Project, o colaborare dintre tine si Claudiu Stefan. Povesteste-mi mai multe despre acest proiect!
Visam la obiecte finalizate inca din facultate, unde partea practica a proiectelor se oprea intr-un stadiu nesatisfacator pentru mine. Vroiam sa tin in mana un obiect facut de mine cap-coada, sa-l pun pe masa, sa-l invart in toate directiile si sa spun „uite, eu am facut asta!”. Sa-l cobor din monitor si sa-i gasesc un loc in living. Iar cand Claudiu, cu minte ascutita, maini dibace si talent de handy-man a fost la fel de fascinat ca si mine de aceasta idee, nu ne-a ramas decat sa ne suflecam manecile (la propriu). Am creat The Awesome Project ca un experiment al nostru cu portelanul matasos. Il decoram cu minunate motive inspirate din folclorul romanesc, incercand sa-i construim o imagine cat mai curata si cat mai estetica, folosindu-ne de toate cunostintele noastre in design, fotografie, packaging – practic un two-men show, fara niciun alt amestec. In primavara, am lansat prima colectie de bijuterii – ZURZUR, podoabe cu atingere romaneasca – , incet incet adaugand la aceasta alte mici serii de obiecte unicat, pentru locuinta si suflet.

Care este sursa de inspiratie la care apelezi cel mai des?
Una din zonele pe care le explorez constant, atat in ceea ce priveste ilustratia, cat si portelanul, este cea de inspiratie folclorica romaneasca, incercand sa reinterpretez, sa modernizez, sa traduc in limbaj grafic contemporan ceea ce multi au uitat ca avem mai de pret. Cred ca folclorul si cultura romaneasca sunt o sursa de inspiratie minunata pentru designul autohton.
O a doua directie in care imi place sa zburd aduna intr-insa tot ce este vesel, colorat, plin de dragoste si detalii marunte, calatorii, povesti si un happy-happy-joy-joy pe care imi place sa-l surprind in zeci de feluri.

Iti propun un exercitiu de imaginatie: De astazi fiecare artist poate folosi pentru realizarea lucrarilor sale o singura culoare. Ce culoare alegi? De ce?
Asta este o intrebare ucigatoare – cine imi cunoaste ilustratiile, stie ca cele mai frumoase si mai neastamparate nuante isi gasesc locul in ele. Imi place sa ilustrez veselie, sa ti se aprinda ochii atunci cand privesti o ilustratie a mea. Nu cred ca as putea alege numai o culoare. In cel mai bun caz as incepe sa pictez cu oricare culoare si-as gasi pe cineva care vrea sa faca schimb dupa doua zile… si tot asa. (zambeste)

Ce pregateste Madalina Andronic pentru viitorul apropiat?
Programul scurt: Madalina o sa fie prezenta la mai toate targurile de frumuseti din aceasta toamna/iarna, cu ilustratii noi si vesele; va incepe lucrul la o noua carte ilustrata (sau poate chiar doua), apoi va incerca marea cu degetul intr-o zona mai chic (surprise-surprise!) si nu in ultimul rand va lansa impreuna cu Claudiu a doua parte a colectiei de bijuterii din portelan sub marca The Awesome Project, impreuna cu noi obiecte decorative din portelan pentru Sarbatori.
Programul lung: Madalina va incerca anul urmator sa va primeasca intr-un spatiu luminos, presarat cu praf de zane, unde sa puteti admira toate minunatiile care-i ies din maini.

Pentru mai multe lucrari ce-i poarta semnatura, intra pe pagina ei de facebook aici!

Foto: Madalina Andronic

The post Interviu: Madalina Andronic – Despre ilustratii fermecate si povesti din portelan appeared first on Petocuri.