„Eu ma suiam da copil pa roată, mereu, cum ar fi ca la patru-cinci ani, nu puteam s-ajung la ea. Invarteam roata-ntai, si pa orma puneam mainile-acolo, pa pamant, sa fac. Cand sa fac si io mai bine, atunci incepea roata sa mai stea. Iar ma dam jos, iar invarteam. Cand esti mic nu poti s-ajungi acolo, la roata. Io de mica am umblat cu pamant, ca daca am fost cu pamantu’ in casa si taticu’ a lucrat si el, noi eram mereu pa roată, ziceam ca sa facem si noi oal, o cana, ce-o iesi, acolo. Mie chiar mi-e drag, ca daca nu lucrez o zi, io sunt bolnava. Nu stiu, mi-a intrat in sange meseria asta. Bine c-ati venit acuma, ca daca veneati in vara poate mai rau imi tremura mana. Din ce trece timpu’, din ce imi tremura mana, nu stiu ce naiba.” Aceasta este una dintre amintirile Ioanei Mischiu, redate pe peretii salii de expozitie.

Inceputa in anii 60, povestea Ioanei si a lui Dumitru Mischiu duce mai departe prin olarit povestile stramosilor lor, imbogatite cu elemente noi, dictate de talentul fiecaruia.

„Construita pe structura unui eseu vizual, expozitia Portret / Atelier. Ioana si Dumitru Mischiu dezvaluie, ca si in exercitiile trecute, o anume stratigrafie care concentreaza o serie de priviri compuse pentru a oferi vizitatorilor mai multe niveluri de lectura ale temei: arhivarea traditiei prezenta in relatia colectiei de muzeu cu obiectul patrimonializat, istoria mestesugului, mitologiile personale care dau autenticitate si individualitate profilului de mester, observarea unei tipologii specifice ceramicii de Horezu, schitarea contextului actual al acestui vechi centru de ceramica romanesc, ritmate din unghiurile de vedere ale documentarii vizuale si etnografice.” – conform MTR.

Curator: Lila Passima
Program: 10.00 – 18.00, de marti pana duminica

Foto: Ioana – arhiva personala

The post Portret/Atelier: Ioana si Dumitru Mischiu, expozitie la MTR appeared first on Petocuri.

„Mica prezentare din Camera de oaspeti de la MNAC este o selectie din covoarele pe care Victoria Berbecaru le-a tesut de-a lungul timpului, câteva dintre ele fiind si astazi folosite de catre biserica din sat. Alegerea facută nu este din perspectiva etnografului sau antropologului, ci pur si simplu o subliniere a autenticitatii acestei arte traditionale, dandu-i sansa privitorului sa o contemple.
Noua versiune a lucrarii Avioane si Ingeri expusa in Sala de marmura a fost realizata de Victoria Berbecaru pe care am descoperit-o in calatoria mea in Maramures din 2007 si cu care am colaborat de mai multe ori de-a lungul timpului. Covoarele Victoriei Berbecaru au fost expuse in multe expozitii personale de profil printre care amintim cateva varfuri : La Maison Francaise, Washighton, SUA; Castelul din Parma, Italia; Peruwelz Cultural Centre Belgia; Muzeul Taranului Roman, Bucuresti; Galeria Plan B”, spune artistul Mircea Cantor in descrierea expozitiei.

Deschisa timp de un an, respectiv pana pe 13 aprilie 2014, expozitia Q.E.D. (Quod Erat Demonstrandum) a lui Mircea Cantor cuprinde 30 de lucrari care exploreaza medii de expresie diferite, de la fotografie si film la sculptura si desen. Pe langa proiecte prezentate anterior in diferite expozitii internationale, Q.E.D. include si lucrari realizate special pentru aceasta ocazie. Seria de fotografii „Sic Transit Gloria Mundi” care o ilustreaza pe Monica Barladeanu reprezinta unul dintre acestea.

Sic Transit Gloria Mundi, 2012-2913, text pe perete, scris prin arderea fitilului de dinamita

Sic Transit Gloria Mundi, 2013, serie de 7 fotografii

Cer variabil, 2007-2013, desen pe perete cu fum de lumanare

Foto: arhiva personala

The post Victoria Berbecaru – expozitie de covoare traditionale la MNAC appeared first on Petocuri.

Situat pe str. General Berthelot, nr. 5 din Bucuresti, intr-o casa din secolul XIX, showroom-ul respecta valorile designerului basarabean. Acesta reprezinta o imbinare armonioasa intre traditie si modern, asa cum o fac si creatiile vestimentare Valentina Vidrascu.

”Conceptul arhitectural al showroomului se bazeaza atat pe originalitatea creatiilor expuse, cat si pe amprenta puternica a spatiului propriu-zis. Ia Valentina Vidrascu reinterpreteaza stilistic si tehnic aceasta piesa traditionala, transformand-o prin abordare si tehnici contemporane intr-o creatie ce apartine zilelor noastre. Viziunea proprie se reflecta si in amenajarea showroomului, prin prelucrarea spatiului tipic de salon de sfarsit de secol XIX. Obiectele componente – manechine create special din lemn, covoare tesute manual -, dublate de spatiul in sine, genereaza o instalatie sustinuta perfect de iile expuse”, explica arhitectul Attila Kim.

Lansata in 1999, prima colectie a Valentinei Vidrascu a fost inspirata de costumul traditional romanesc. De atunci, designerul a continuat sa creeze colectii ce valorifica portul national cu o maiestrie dezvoltata in urma stagiilor la case importante de moda, precum Amanda Wakeley si Ralph Lauren. Cu cele 16 colectii realizate pana in prezent, Valentina Vidrascu a fost prezenta la importante evenimente de moda authotone si internationale.

In showroom sunt expuse ii, rochii, ii si bundite create pe parcursul ultimilor ani. Acestea sunt realizate din catifea, voal de matase, dantela frantuzeasca si lana, decorate manual cu margele, paiete, broderii sau imprimeuri originale, digitalizate.

Foto via: Valentina Vidrascu

The post Valentina Vidrascu. Un showroom nou si o noua colectie-capsula appeared first on Petocuri.

Cum a inceput povestea Iutta?

Povestea Iutta a inceput cu:

A fost odata ca niciodata Iudita, care a luptat impotriva abaterii poporului de la adevaratele valori. Cu aceasta inspiratie a luat nastere Iutta, care prin creatiile sale transforma traditia in contemporan, reinvie spiritul romanesc si aduce in prim plan femeia puternica, autentica, cutezatoare, care nu-si uita radacinile.
Astfel a inceput Nicoleta Chirica povestea Iutta. Ea a fost cea care a pus bazele atelierului, urmandu-si pasiunea pentru design si dorinta de a sustine si promova romanescul. Nicoleta avea in portofoliu experiente anterioare care i-au consolidat o directie clara, dar, cel mai important, planuri mari care abia asteptau sa fie puse in aplicare. Asa au inceput schitele, discutiile cu furnizorii, amenajarea atelierului si primele desene-n creion ale gentilor din prima colectie.
Intre timp, Nicoletei i s–au alaturat Olivia Sandu si Raisa Beicu, acestea ocupandu-se in special de partea de branding, comunicare si PR. Asa s-a format echipa Iutta, care in cateva luni a reusit sa organizeze evenimentul de lansare, la care au participat in jur de 250 de persoane.

Folclorul romanesc reprezinta principala sursa de inspiratie pentru creatiile ce va poarta semnatura. Ce v-a indrumat in aceasta directie?
Am reusit, dupa saptamani bune de brainstorming-uri, sa rezumam directia noastra in sloganul Iutta: Dor de romanesc.
Asadar, dorul de romanesc ne-a facut sa luam folclorul ca sursa principala de inspiratie. Asa cum se intampla cu majoritatea celor din generatia tanara, si noi, echipa Iutta, calatorim mult in tari diferite, luam contact cu variate culturi si cu fiecare experienta in parte ne este tot mai clar ca romanescul ne este cel mai drag. Este si firesc. Pana la urma, in romanesc gandim la prima ora a diminetii, indiferent de tara in care ne trezim.
Avem atat de multe lucruri frumoase aici si asa de multe traditii despre care aflam de la bunicii nostri, incat am luat decizia de a studia traditia veche, motivele originale si povestile despre autenticitate. Tot ce am colectionat in timp a fost transpus in colectiile Iutta si in povestea pe care am format-o in jurul ei.
Iutta nu este doar un atelier care creeaza genti, ci este un brand care a creat povesti, care a adunat si aduna doruri, care aminteste de origini, de radacini si de ceea ce suntem.

A fost cuvantul „Iutta” singura varianta de nume sau ati oscilat intre mai multe variante?

Iutta a fost singura varianta de nume pentru ca s-a ajuns la el in urma unor pasi destul de elaborati. El nu a fost ales aleatoriu, doar in functie de obiectivele de branding. El are o poveste, asa cum se intampla cu tot ce este relationat cu Iutta.
Astfel, numele Iutta se inspira din antichitate, de la o femeie pe nume Iudita, care a luptat prin frumusetea si intelepciunea sa impotriva abaterii poporului de la adevaratele valori. Apararea autencitatii a fost punctul de plecare pentru Iutta, care si-a propus sa reinvie spiritul romanesc.

V-am descoperit prin intermediul celei de-a doua colectii „Dor de romanesc”. Cum s-a conturat ea?

Dor de romanesc este colectia care poarta acelasi nume cu sloganul Iutta. In urma primei colectii, Spirit Eflorescent, feedback-ul a fost unul mai mult decat pozitiv. Cele care au purtat gentile ne-au spus povesti, ne-au scris mesaje emotionante, in care descriau ceea ce le-au facut motivele romanesti sa traiasca si, mai ales, sa retraiasca. De cele mai multe ori, se aduceau in discutie bunici, bunice, veri din copilarie, doruri ale romanilor stabiliti in strainatate fata de casa. Toate acestea, cat si directia in care Iutta luase nastere au condus la colectia Dor de romanesc, care si-a propus sa aduca regiuni importante din Romania mai aproape: Transilvania, Oltenia, Muntenia, Bucovina, Basarabia si Moldova. Motivele alese sunt inspirate din traditia fiecarei zone si exprima principalele valori ale acestora, putand fi regasite si in arhitectura veche, in straiele populare, in picturi si sculpturi traditionale sau alte elemente pur romanesti.

Geanta este piesa cheie prin intermediul careia va exprimati creativitatea. De ce ea?

Geanta este cea alaturi de care stam intreaga zi si, astfel, devine parte din noi si ne ajuta sa ne colectionam zilele si amintirile – fie ca vorbim de agende, rujuri, cadouri mici pentru cei dragi, carti pe care le citim in metrou sau reviste pe care le rasfoim, foite rupte cu „to do”-uri, servetele cu idei sau telefoane pline cu poze si mesaje de „La multi ani” de la prieteni. In geanta, femeia isi poarta identitatea si dorul de radacini, de cine este cu adevarat.
Geanta este, asadar, o extensie a ceea ce facem in ziua in care o purtam. Si, de multe ori, ea devine extensia zilelor, anilor, generatiilor. Multe dintre noi avem genti de la bunicele noastre si speram ca asa se va intampla si in cazul colectiilor Iutta: vor deveni povesti transmise mai departe. Povesti care contin amprente romanesti ale zilelor celor care le-au purtat.

De curand a fost lansata colectia-capsula Guban by Iutta? Pe langa modelele de genti ce duc mai departe povestea „Dor de romanesc”, aceasta cuprinde si pantofi. Ce inseamna colaborarea pentru voi?

Colaborarea Guban by Iutta a luat nastere avand ca suport colectia Dor de romanesc, pentru care au fost alese trei regiuni, si anume Moldova, Bucovina si Transilvania. Aceste zone au inspirat genti cu motive traditionale specifice, alaturi de modele variate de pantofi care pastreaza aceleasi simboluri, intreaga colectie aflandu-se acum in magazinul Guban din Baneasa Shopping City.
Ne-am bucurat foarte mult cand am primit propunerea de colaborare din partea Guban, pentru ca aceasta a fost o confirmare tare frumoasa a faptului ca Iutta transmite autentic si romanesc. Atat Iutta, cat si Guban au aceasta misiune comuna: reinterpretarea traditionalului romanesc, iar acest sincron nu se putea materializa mai bine decat printr-o colectie.
Desi Iutta este renumita pentru crearea gentilor, suntem deschise catre diverse propuneri adiacente, care se pliaza pe conceptul nostru. Am facut asta si in trecut si ne propunem sa respectam directia asta si pe viitor. Astfel, ideea de a extinde colectia Dor de romanesc si in zona pantofilor ne-a incantat si am acceptat-o cu entuziasm. Mai mult, din moment ce pantofii au exact aceleasi motive regasite si pe genti, ne-a bucurat ca putem pasi romaneste. Fiecare pas este facut cu Dor de romanesc!

Completati propozitia: Astazi, imi este dor de …

Nicoleta Chirica: Simplitate.

Raisa Beicu: Scris in jurnal.

Olivia Sandu: Sensul initial al cuvintelor, semnelor, obiceiurilor. De substanta.

Facebook Iutta , site: iutta.ro

Foto via Iutta

The post Interviu: IUTTA. Cu si despre dorul de romanesc appeared first on Petocuri.

Primii mestesugari invitati sa faca parte din reteaua KraftMade sunt Nicusor (tamplar), Uwe (sculptor), Rodica (tesatoare), Viorica (broderie, dantele) si Marcel (pielar). Ei sunt si cei care le-au sprijinit pe Ileana si pe Agnes in procesul lor de a oferi interpretari creative unor tehnici de lucru, precum si unor obiecte de sute de ani. Rezultatul impresioneaza prin maiestria cu care diferite obiecte traditionale se transforma in noi obiecte, ce pastreaza intact respectul fata de folclor. Designul scaunului traditional taranesc a inspirat realizarea unui bol cu dantela sculptata in lemn sau tehnica de realizare a biciului, respectata si stapanita de pielarul Marcel a facuta posibila realizarea unei lese inedite. Apoi, sucitorul de aluat a devenit un cuier inedit sau, infrumusetat cu o sculptura realizata cu dalta, si-a pastrat utilizatea initiala, promitand biscuiti de poveste.

Bol cu dantelarie sculptata manual, inspirat de scaunul taranesc

Sucitor pentru bicuiti cu broderie realizata cu dalta

Cuier realizat dintr-un sucitor cu impletituri cu carlionti pe care le mai vezi azi doar la muzeu

Lampa a carei inspiratie a pornit de la „Fuga Lolelor”, un obicei sasesc vechi de peste o suta de ani. Pentru a alunga iarna, un alai impresionant de personaje mascate faceau o galagie impresionanta cu ajutorul unor bice. Acestea erau realizate dupa o randuiala foarte bine pusa la punct, dintr-o impletitura decorativa in patrat, cu doua culori. Aceeasi tehnica a fost folosita pentru a crea si lampa.

Perna decorativa. In broderia saseasca, cerbul este prezentat ca rege al padurii, simbol al mandriei si al nobilimii. Prin intermediul stelutelor adaugate, creatorii ei si-au dorit sa acorde o componenta psihedelica rigurozitatii transilvanene.

Cuierul-suveica. O piesa inspirata de componenta cheie in razboiul de tesut. Rolul ei este de a transporta firul prin tesatura pentru a crea cele mai diferite modele.

Lesa realizata de nenea Marcel, utilizand tehnica impletitului bicelor sasesti. El este singurul care mai face bice impletite pe rotund, cu atata pricepere incat rezista o viata intreaga.

Taburet din lemn de stejar, brodat cu burghiul, acul si ata volga

Obiectele create sunt prototipuri si au putut fi vazute intr-un eveniment destinat specialistilor la HUB Talks.

KraftMade este un proiect de promovare si dezvoltare sustenabila a folclorului romanesc autentic, dedicat mestesugarilor si artistilor din Romania.

„Respectam traditia. Suntem pasionati de mestesug. Credem in lucrurile facute bine. Adunam magia povestilor si suntem vrajiti de atentia la detalii. Dam putere comunitatilor si cream sustenabilitate. Credem ca diversitatea si complexitatea traditionalului trebuie sa fie mana in mana cu designul. Pentru ca mainile sunt instrumentul celor mai sofisticate operatiuni si pentru ca vrem sa dam mai departe intelepciunea din strabuni am creat reteaua KraftMade.”– reprezentantii KraftMade

Mai multe informatii pe www.kraftmade.ro si pe Facebook KraftMade

Foto: KRAFTMADE

The post Colectia SOXEN de Ileana Sebe si Agnes Lukacs appeared first on Petocuri.

Incepand cu orele 20:00, Iulia Gorneanu, directorul artistic al galeriei, dezvaluie publicului o poveste a traditiilor si a elementelor de stilism. Coordonata de Ovidiu Buta, echipa de stilisti DallesGO va descrie parcursul iei ca obiect vestimentar autentic, cu un puternic statut transformator in moda, si va arata cum poate fi integrata camasa populara in tinute contemporane. Modelele vor defila in outfituri compuse din ii vintage sau moderne, imbinate cu piese create de designeri romani renumiti, intr-o maniera menita sa pastreze autenticitatea portului traditional.

Info si foto: Galateca

The post Maiastra. Povestea rescrisa a iei – un show de moda inedit appeared first on Petocuri.

„Tricoul fain” este un produs Mandra Chic (atelier-sezatoare in cadrul Muzeului de Panze si Povesti) & Snobbish Breakfast. Proiectul promoveaza ideea de multiculturalitate, specifica Tarii Fagarasului, si armonizarea tuturor elementelor si simbolurilor vechi cu vremurile prezente. Totul prin intermediul unor detalii specifice.

Nu intamplator, tricourile faine au aplicatii de panze romanesti si sasesti, culorile broderiilor au influente maghiare, si, in ceea ce priveste accesoriile, s-au folosit acoperitori de cap autentice, cu puternice influente asiatice. Caita cu urechi, de exemplu, care este spectaculoasa si extrem de fashion astazi, a disparut din port imediat dupa primul razboi mondial. Ea avea influente mongole, iar Tara Fagarasului e singura zona etnografica din Romania unde se regaseste in tinutele vechi. Este un detaliu vestimentar care poate sa fie oricand reinterpretat cu mare stil.

Tricoul fain doreste sa redea panzei traditionale si vorbelor autentice romanesti valoarea si pretuirea pe care le merita. Astfel „Tricoul fain” vinde, de fapt, bucatica de tesatura si vorba brodata pe ea, cu tot cu tot cu o poveste.

Tricourile se pot achizitiona din mansarda Carturesti Verona. Mai multe modele poti vedea AICI.

Foto: http://www.mandrachic.blogspot.com/

The post Tricoul Fain pe care trebuie sa-l ai in garderoba appeared first on Petocuri.