Petocuri.ro foloseste cookies. Prin navigarea pe acest site, va exprimati acordul asupra folosirii cookie-urilor. Afla mai multe...

INSPIRATIE

Ioana Ciolacu. Toamna-Iarna 2017/18.

Ioana Ciolacu prezinta colectia pentru toamna-iarna 2017/18 intr-o serie de fotografii…

HOT TREND

Costumul cu fusta. Un look...

Cand vine vorba despre costumul deux-pieces, varianta lui cu pantaloni este…

INTERVIU

Iza Visoianu & Florian Toma....

Iza Visoianu si Florian Toma au fondat brandul de accesorii Snob….

WE LIKE

Inimi brodate

Multe dintre tricourile mele din sifonier sunt albe. Cateva simple, restul…

HOT TREND

Culorile toamnei

Daca ar fi sa alegem o culoare care defineste, din punct…

ART & DESIGN

Viata: mod de intrebuintare

“O bienala este ca o casa mai mare, cu locuinte la…

ART & DESIGN

Ochiul nu se satura a...

Lucrarile lui Miron Schmückle alcatuiesc o arhiva botanica inventata. Redate pe un…

Hot Trend

Bereta neagra

Bereta neagra care a completat fiecare look de la prezentarea Christian Dior toamna-iarna 2017/18 promite sa devina unul dintre accesoriile cheie ale sezonului. Este pe cat de simpla ca design, pe atat de versatila. Am vazut-o purtata atat cu rochii elegante, medii sau lungi, cat si cu piese casual din denim sau cu pulovere supradimensionate si fuste fluide. Propunerile Mariei Grazia Chiuri demonstreaza ca o bereta neagra merge la (aproape) orice. Cu toate ca mi-a placut dintotdeuna aerul chic pe care acest tip de accesoriu il confera unei tinute, am inceput sa-l port relativ tarziu. In urma cu cativa ani, o bereta pepit, primita cadou, m-a protejat de ploaia marunta si de vantul neprietenos din cele cateva zile petrecute la Londra. Este o amintire care si-a pastrat claritatea, pe de-o parte, datorita fotografiilor de vacanta si, pe de alta parte, datorita faptului ca bereta a ramas de-atunci o alternativa la care apelez cand e frig afara. P.S. Am facut si un mic tur virtual printre magazine si bereta neagra este destul de usor de gasit. Am vazut o bereta din lana Vero Moda pe Zoot.ro, un alt model pe Asos.com si o basca din vinil la Mango. Foto: Hepta.ro

Inapoi Inainte
Viata: mod de intrebuintare
Art & Design
Autor: Ioana Lovin

Viata: mod de intrebuintare

“O bienala este ca o casa mai mare, cu locuinte la diferite etaje si paliere. Curatorii se gandesc tot timpul la ce fac artistii si care sunt demersurile lor actuale si incearca sa vada care sunt legaturile vizibile si invizibile intre ei. E ca si cum noi am vedea prin pereti si ideea a fost sa impartasim asta cu vizitatorii acestei editii a bienalei Art Encounters,” au declarat curatorii Diana Marincu si Ami Barak intr-un interviu Petocuri.ro, realizat cu putin timp inainte de deschiderea oficiala a evenimentului gazduit pana pe 5 noiembrie la Timisoara si Arad.

Expozitia centrala din acest an imprumuta titlul romanului “Viata – mod de intrebuintare” de Georges Perec. Asa cum autorul francez ilustreaza fragmente din viata locatarilor unei cladiri pariziene, cei doi curatori documenteaza modurile in care artistii contemporani autohtoni si straini se confrunta cu realitatea de zi cu zi.

Muzeul de Transport Public Corneliu Miklosi

In lipsa unei case suficient de mari pentru a cuprinde sutele de fragmente de viata, bienala este impartita in mai multe locuri din cele doua orase. Le-am vizitat pe o parte dintre ele in cadrul unui tur de preview in Timisoara, inceput la Muzeul de Transport Public Corneliu Miklosi. Inaugurat odata cu deschiderea celei de-a doua editii Art Encounters, muzeul gazduieste doua dintre capitolele expozitiei centrale: “Cui i-e frica de politica?” si “Intuitii urbane”.


Le Lotissment, Julien Previeux

Situate la intrare, in partea dreapta, casele albe ale lui Julien Previeux, replici ale locuintelor in care au lucrat si creat diversi inventatori, muzicieni si filosofi celebri, au fost printre primele care mi-au captat atentia. Mi-au ramas in minte si picturile lui Mircea Suciu, sculptura lui Yael Efrati, “De la 14:00 la 16:00”, cu jocul ei de umbre, sau lucrarea “Soft War” semnata de Lea Rasovszky – un tanc militar imens, realizat din material gonflabil intr-o nuanta vibranta de portocaliu. Am aflat atunci ca acest obiect al contrastelor pierde din volum pe parcursul orelor, astfel incat vizitatorii il pot surprinde in diferite etape. Lucrarea ei este o critica adusa violentei umane si ilustreaza usurinta cu care un conflict poate deopotriva sa escaleze in violenta sau sa fie aplanat.

Soft War, Lea Rasovszky

De la 14:00 la 16:00, Yael Efrati

O alta lucrare care isi schimba forma pe parcurs este “Fantana de spuma” a lui Michel Blazy, prin care artistul sugereaza caracterul imprevizibil al materiei. Cand am ajuns eu, spuma alba care iesea din ce in ce mai mult din tomberoanele galbene mi-a amintit de niste banane decojite. De-a lungul timpului, aceasta spuma se revarsa pe podea.

Fantana de spuma, Michel Blazy

Mi-am petrecut cateva minute si in “Camera de joc – Sfera transformabila”, conceputa de Laurentiu Ruta-Fulger. M-am jucat aici cu cateva dintre sferele care isi modifica forma atunci cand se rostogolesc pe o suprafata inclinata. Realizez acum ca ultimele proiecte despre care am ales sa povestesc impartasesc cateva elemente comune: schimbarea si imprevizibilitatea (partiala) cu care ea se intampla.

Camera de joc – Sfera transformabila, Laurentiu Ruta-Fulger

Muzeul de Arta Timisoara

Al doilea spatiu vizitat a fost Muzeul de Arta Timisoara. Desi bienala prezinta o radiografie detaliata a artei actuale, Diana Marincu si Ami Barak au pregatit si o incursiune in trecut, concentrandu-se pe anii ’60 – ’70. Ei au gandit trei proiecte expozitionale, printre care reenactment-ul unei expozitii desfasurate in 1968, in Sala Kalinderu din Bucuresti. Prin acesta, i-au readus in prim plan pe 5 artisti timisoreni: Stefan Bertalan, Roman Cotosman, Constantin Flondor, Diet Sayler si Molnar Zoltan.

Tot aici am vazut fotografiile din “Mask Series”, semnate de Decebal Scriba si prezentate in expozitia “Decebal Scriba & Serge Spitzer”, dar si lucrarile lui Endre Tot, incluse in “Avangarda istorica si arta ping-pong-ului”.

Mask Series, Decebal Scriba
Lucrari realizate de Endre Tot

Casa ISHO

La Casa ISHO, am revenit pe scena artei actuale. Spatiul gazduieste alte doua capitole din expozitia centrala: “Acest obscur obiect al dorintei” si “Casa, dulce casa”. In top of mind se regasesc fotografiile “Marsupium a main”, realizate de Pusha Petrov. Acestea ilustreaza cinci genti pentru femei, cu o parte dintre obiectele personale din interior. Pozate de sus, accesoriile devin o reprezentare a organelor genitale feminine.


Marsupium a main, Pusha Petrov

O parte dintre artistii de la bienala sunt personaje in mai multe capitole ale expozitiei centrale. Dupa ce am pasit cu cateva ore inainte in auria “Smoking Room” a Oliviei Mihaltianu, am reintalnit-o pe artista in Casa ISHO prin intermediul cutiilor luminoase – “Trousse Beaute” – imprimate cu diferite obiecte personale.


Trousse Beaute, Olivia Mihaltianu

Halele Timco

Si pentru ca am vorbit de reintalniri, mi-am amintit de cutiile negre de servetele ale lui Slobodan Stosic. Opt la numar, acestea sunt puse la indemana publicului in diferite locuri. Fiecare servetel din interior are desene unice si/sau mesaje scrise, iar vizitatorii sunt invitati sa-l foloseasca asa cum doresc: sa-si stearga fruntea cu el – numele proiectului fiind chiar “Wiping the forehead of…” – sau sa-l inrameze. Ajunsa acasa, am optat pentru a doua varianta.

Traim intr-o tara cu drepturi egale pentru cetatenii ei, dar sansele ca ei sa se bucure de ele sunt inegale. In primavara, Dan Perjovschi a acceptat invitatia de a fi parte din proiectul SOS Pata Rat cu tema locuirii, initiat de fundatia AltArt. Acesta s-a desfasurat la Pata Rat, langa groapa de gunoi din Cluj Napoca, unde locuiesc in prezent 1500 de oameni evacuati. Pe parcursul a trei zile, artistul a sustinut un atelier de desen pentru copiii de acolo, in cadrul caruia cei mici si-au imaginat si au desenat impreuna casa lor ideala. Lucrarea “Casa visurilor / Desene impreuna” este rezultatul acestei experiente, despre care Dan Perjovschi a povestit intr-un articol pe care il poti citi si aici. Desenele realizate de copii sunt adunate intr-o carte de colorat ce poate fi achizitionata la Art Encounters (la shopul de la Muzeul Corneliu Miklosi), iar fondurile stranse din vanzarea ei vor fi directionate spre copiii de la Pata Rat.

Lucrarea lui Dan Perjovschi este parte din capitolul “Comunitatea de nemarturisit”, gazduit la Halele Timco. Tot aici sunt prezentate si capitolele “Muncesc, deci nu exist” si “A doua natura”. Mi s-a intiparit in minte lucrarea care da numele capitolului in care este expusa “I work, therefore I’m not” (“Muncesc, deci nu exist”) semnata de Anca Benera si Arnold Estefan. Prin demersul lor, cei doi prezinta situatia actuala a artistilor, care sunt constransi de multe ori sa se angajeze intr-un domeniu diferit, pentru a reusi sa se intretina. Desenele expuse de ei redau miscarile de mouse in timpului programului de munca de luni pana vineri, pe parcursul unui an.

Muncesc, deci nu exist, Anca Benera si Arnold Estefan

“Viata: mod de intrebuintare” nu se incheie aici, ea continua si la Muzeul de Arta din Arad, cu capitolul “De veghe in oglinda”. In plus, pe langa expozitia centrala, Art Encounters include in programul sau o serie de alte expozitii si evenimente conexe. Pe scurt, bienala din acest an inseamna 13 spatii expozitionale, 150 de artisti, 300 lucrari, zeci de spectacole artistice, conferinte si dialoguri, petreceri si evenimente in aer liber. Asa ca daca planuiai o mini-vacanta prin tara in toamna asta, iti recomand Timisoara si Arad.

Poti afla mai multe despre Art Encounters pe site-ul artencounters.ro, pe pagina lor de Facebook sau pe Instagram.

Foto: Ioana Lovin (arhiva personala)

PUBLISHED ON 14.10.2017 TAGS: art encounters 2017 expozitie

more in Mood Board