“Vogue Italia promoveaza anorexia: un model cu talia de 33 cm pe coperta prestigioasei publicatii!” – iata o stire care a facut inconjurul lumii si care, la o prima vedere si luata ca atare, poate parea socanta.

In realitate, modelul asadar considerat subnutrit este Stella Tennant (cunoscuta in Romania din ultimele campanii ZARA si mondial din multe pictoriale celebre), in varsta de 40 de ani, mama a patru copii si posesoare a unor dimensiuni corporale mai mult decat firesti pentru un manechin. Talia sa de 63 de cm a fost incorsetata pentru pictorialul Vogue-ului italian din aceasta luna, ajungand la 33 de cm, pentru a ilustra un personaj controversat in secolul XX: Ethel Granger, femeia cu cea mai mica talie din lume.

Pictorialul, realizat de Steven Meisel, a socat si intrigat in egala masura, starnind reactii dintre cele mai diverse, de la critica la lauda, de la repulsie la admiratie, exercitand o fascinatie fatisa sau, dimpotriva, pudica, fata de controversa taliei de viespe. De aceasta data, obiectul disputei nu mai este o afectiune propagata social precum anorexia, ci modificarea corporala deliberata, printr-un instrumentar usor de privit, de la suprafata, ca unul de tortura.

Niciun alt vesmant din istorie nu si-a asumat un asemenea statut politic, social si sexual precum corsetul. O simpla piesa de lenjerie, conceputa pentru a sublinia feminitatea, pastreaza chiar si in contemporaneitate, un statut aproape iconoclastic, incorporand suma tuturor fascinatiilor legate de codul etic ambiguu al Victorianismului. Era corsetul, oare, o forma de etalare a puterii sau, dimpotriva, o restrictie pentru pastrarea castitatii? Se facea el responsabil de comunele maladii ale epocii, de la lesinuri pana la avorturi spontane? Cat de departe era o femeie dispusa sa mearga pentru o talie de viespe, care sa ii aduca admiratia barbatilor, invidia femeilor si respectul slujitorilor? Ei bine, zicala “rabda baba la frumusete” se potriveste ca turnata istoriei corsetului. Imaginea unei Scarlett O’Hara strangand in brate o coloana a patului pentru a nu se dezechilibra, in timp ce trupul ii este incorsetat de Mammy, pana la dobandirea supletei dezirabile, insumeaza, probabil, imaginea colectiva a zeci de generatii, asupra femeilor din Era Victoriana. Condamnate, supuse pozitiei lor sociale, ingenuncheate de conventii, umile in fata dictaturii modei si dornice sa placa barbatilor, indiferent de cost.

Astfel, istoria din spatele copertei Vogue Italia sondeaza si ea in psihicul feminin si masculin, determinandu-i pe maniacii ca mine sa se documenteze temeinic atunci cand fascinatia e mai puternica decat socul. Ethel Granger a trait intre anii 1903 si 1974 in Marea Britanie, a fost sotia astronomului William Granger, iar pe la jumatatea vietii a intrat in Cartea Recordurilor pentru talia sa, cea mai mica din lume, de numai 33 cm. Recordul nu a fost doborat nici pana in ziua de azi. Ethel si-a inceput procesul dureros de modificare corporala in tinerete, pentru a-si multumi consortul, nesatisfacut de formele “durdulii” ale acesteia. A inceput sa poarte corsete, initial doar ziua, mai apoi, la insistentele sotului, si noaptea, pe care le strangea din ce in ce mai mult, pana cand, dupa aproape 10 ani, talia sa a ajuns la uluitoarea dimensiune de 33 cm. Ethel isi gaurise septul, narile, buzele si sfarcurile pentru a purta cercei si piercinguri tribale, un fetis al sotului sau, si purta pantofi cu tocuri inalte intr-o epoca in care balerinii si mocasinii erau la moda.

Controversa acestei femei sperie si atrage in egala masura – daca unii considera inumana influenta lui Will Granger asupra sotiei sale, altii privesc devotiunea ei fata de fanteziile acestuia ca o demonstratie a afectiunii nemasurate. In ziua de azi nu s-au schimbat prea multe.  Controversa e gustata la fel ca si atunci, ca un spectacol de circ sau ca un simbol al perfectiunii. Interesant este ca, in aceasta lume, obezitatea nu este atat de alarmanta precum trupul tras prin inel.  Incorsetata pe coperta Vogue, Stella Tennant nu ne ilustreaza (sau cel putin in teorie, nu ar trebui sa ilustreze) o proslavire a anorexiei, ci o punere in scena a unei povesti controversate care ridica moda la nivel de disciplina si perfectiunea trupeasca (specifica fiecaruia) la rang de arta.

Foto: Hepta.ro