Sunt unul dintre copiii din generatia cu cheia de gat. Bullingul* exista si atunci, chiar daca nu era recunoscut ca o problema si nici macar nu avea un cuvant concret care sa-l defineasca. Dar, indiferent de perioada in care ne-am trait copilaria, cred ca multi dintre noi am experimentat acest fenomen in diferite forme si doze: ca victima, ca martor, ca agresor.

In ultimii ani, online-ul i-a adaugat acestuia o noua dimensiune: cyberbullingul**. Online-ul ofera o scena ampla, deschisa unui public mult mai larg. Daca in copilaria mea, singurul lucru viral din viata parea sa fie gripa, astazi viata in sine poate deveni virala si fara voia persoanei implicate. Nu stiu daca exista oameni complet imuni impotriva rautatilor spuse despre ei pe internet, dar cred ca, printre cei mai vulnerabili, sunt copiii si adolescentii. Scriu asta luand in calcul si rezultatele unui studiu recent publicat de Bitdefender.***

Conform acestora, patru din cinci adolescenti din Romania, cu varsta sub 18 ani, spun ca au fost hartuiti in mediul online. 67% dintre victime au mentionat aspectul lor fizic si felul in care se imbraca printre motivele pentru care au fost agresati, 30% – hobby-urile si preocuparile de zi cu zi, 13% – situatia materiala a familiei din care provin, 12% – rezultatele de la scoala si 8% – orientarea sexuala.

Doua treimi dintre cei hartuiti au declarat ca nu au povestit nimanui despre incidente: uneori, din teama sau din lipsa de incredere ca ar putea schimba ceva, alteori, pentru ca nu au considerat necesar sa implice si alte persoane, chiar daca au simtit ca agresiunea i-a afectat. De altfel, 65% dintre ei sustin ca au fost marcati de hartuirea suferita online si mentioneaza printre urmari: scaderea increderii in sine, izolarea de ceilalti, depresia sau consumul de alcool si droguri.

“Rezultatele studiului ne pun in fata unei imagini mai alarmante decat am fi putut banui. Cyberbullyingul este unul dintre acele fenomene de masa insidioase in fata caruia nu exista strategii de aparare optime. In ciuda amplorii, gravitatea acestuia scapa de multe ori atentiei publice. Tinerii invata din proprie experienta cum arata ura celorlalti fata de ei, iar numarul victimelor poate fi chiar mai mare caci persoanele cele mai traumatizate refuza de multe ori sa recunoasca, uneori chiar fata de sine, ceea ce li s-a intamplat. Adolescentii incep viata crezand ca societatea reprezinta un spatiu al urii indreptate impotriva lor, iar efectele psihologice si sociale sunt severe si de lunga durata”, spune lector univ. dr. Nansi Lungu, analist comportamental la Bitdefender.

 Studiul realizat arata si ca 84% dintre respondenti au asistat la un astfel de atac, fara sa fie agresori sau victime, insa doar 36% au intervenit in conflict. Chiar daca majoritatea ar fi dorit sa ia partea celui hartuit, cei mai multi devin indiferenti sau chiar agresori, de teama de a nu deveni la randul lor victime.

“Din perspectiva victimei, hartuirea din mediul online poate fi mai greu de abordat, intrucat acest mediu este mai greu de tinut sub control si se extinde dincolo de granitele cercului restrans de cunoscuti. Pentru a diminua efectele negative ale cyberbullyingului, este important sa luam in calcul intreg sistemul in jurul caruia se dezvolta comportamentul respectiv: abuzatorii – victima – cei care asista – cei care nu cunosc fenomenul”, spune psihoterapeuta Delia Mina.

Psihoterapeuta precizeaza ca, pentru a reduce efectele cyberbullingului, victima are nevoie de aliati: parintii, profesorii, rudele sau orice alta persoana fata de care persoana abuzata se simte atasata trebuie sa ii ofere suport neconditionat si incredere. Din cauza ca sunt multe victime care nu vorbesc despre experienta prin care trec, este de asemenea important ca adultii din viata lui sa constientizeze existenta fenomenului, sa stie sa-i identifice efectele si sa intervina atunci cand este nevoie. Delia Mina a mai mentionat ca este util ca victima sa reuseasca sa impuna limite, prin blocarea si raportarea abuzatorului pe retelele de socializare, prin schimbarea parolelor sau a numarului de telefon etc.

Studiul arata ca Facebook si Messenger sunt retelele in care cyberbullingul se intampla cel mai frecvent, iar, la mare distanta, Instagram. Mijloacele cel mai des folosite sunt mesajele de amenintare si cele negative primite in privat, urmate de comentarii negative la fotografii si furt de identitate.

Pentru a reduce efectele cyberbullingului, e important si sa existe din ce in ce mai putine persoane dispuse sa devina agresori. Cred ca este necesar sa-i invatam pe cei mici din viata noastra, inca de la inceput, despre greutatea pe care o au cuvintele si gesturile si despre cum sa le utilizeze in mod responsabil fata de ceilalti, in online si in offline, deopotriva. Si noi, ca adulti, sa ne respectam sfaturile date, pentru ca functionam, de cele mai multe ori, ca un exemplu pentru cei mici.

Pentru a creste nivelul de constientizare asupra fenomenului cyberbullying in Romania si a efectelor negative pe care il poate avea asupra tinerilor, Bitdefender a demarat campania #NuTastaUra. Obiectivul este de a strange 50.000 de semnaturi in cadrul petitiei lor online, pentru a lansa un buton de Facebook reactions – Butonul contra cyberbullying. Acest buton nu este unul de raportare sau cenzurare a utilizatorului, ci o forma simbolica de sanctiune sociala. A fost gandit ca un pas de la privitorul indiferent la privitorul care trage un semnal de alarma asupra fenomenului. Daca vrei sa semnezi petitia, o poti face aici.

Foto: Markus Spiske pe Unsplash