INSPIRATIE

Dries Van Noten fara Dries...

Dries Van Noten se retrage de la conducerea casei de moda…

INTERVIU

Magia Zanelor de dupa usa...

Magia Zanelor incepe in fata unei usi fermecate, un loc in…

INSPIRATIE

Premiile Oscar 2024. Momente pe...

Cateva ganduri despre premii si discursuri, tinute de pe covorul rosu…

INSPIRATIE

Pat McGrath. Cand o make-up...

E surprinzator cand numele unui make-up artist rasuna la fel de…

HOT TREND

Cerceii statement

Elementele cu care rezonez pe deplin la evenimentele dedicate modei alcatuiesc…

EDITOR'S CHOICE

Love is Chance

Iubesc cuvintele. Si le respect. Sunt foarte atenta si precauta cu…

CATWALK

10 rochii haute couture SS...

Am ales cate o rochie din colectiile haute-couture semnate de zece…

Inspiratie

Umor si activism pe scena de stand-up comedy

Ali Wong, Taylor Tomlinson, Wanda Sykes si Hannah Gadsby m-au influentat sa privesc stand-up comedy-ul cu alti ochi… Nu de putine ori cu ei in lacrimi de ras, dar si cu vulnerabilitate, empatie si speranta pentru o lume mai buna. Interactiunea mea cu stand-up comedy-ul a inceput cu stangul. In urma cu multi ani, sa fie vreo 15, am mers la un show intr-un local din Bucuresti. Nu mai tin minte cine a urcat pe scena, dar stiu ca nu am rezonat cu genul de umor ascultat. Se poate ca experienta mea din acea seara sa nu fi fost reprezentativa pentru peisajul stand-up-ului, doar ca nu am simtit curiozitatea de a afla exact ce si cum. Lucrurile s-au schimbat relativ recent cand am intalnit abordari ce calibreaza umorul din experientele pe care viata ni le aduce in cale, fara a-l forta sa fie si unde nu e. Mai mult decat atat, temele de discutie incluse in show-uri, de la inegalitate de gen, la rasism, homofobie, sanatate mintala, maternitate, relatia cu familia sau relatiile de cuplu, creioneaza – uneori pe alocuri, alteori in intregime - o forma de stand-up comedy activist. Poate ti se intampla si tie, dupa un serial care iti place mult, sa nu mai ai un timp rabdarea necesara pentru a te aventura intr-o noua poveste. In urma cu niste luni bune, ma aflam tocmai intr-o astfel ...

Inapoi Inainte
Cum sa evitam plictiseala

Cum sa evitam plictiseala

In fiecare zi, exista ceva care sa te inveseleasca, sa te enerveze macar putin, sa te puna pe ganduri, sa te incite sau sa te entuziasmeze. Dar cat de des se intampla sa fii plictisita? Intr-o lume atat de plina de stimuli, de activitati si de cunoastere, e greu de crezut ca o asemenea stare poate aparea. Cu toate astea, studiile arata ca, in loc sa fim din ce in ce mai capabili sa ne ocupam noi insine de aceasta stare de disconfort, tendinta generala este aceea de a invinui mediul pentru ca nu ofera destul 'divertisment'.

De fapt, de multe ori e taman invers. Exista atatea forme de divertisment incat pragurile noastre de sensibilitate au devenit din ce in ce mai ridicate. Devenim din ce in ce mai rezistenti la stimuli, astfel incat putine lucruri mai ajung sa ne impresioneze.

Dincolo de diferentele evidente ale nevoii de nou in viata fiecaruia, plictiseala, pe langa formele sale cotidiene, poate deveni o stare stabila ce este insotita de afectiuni psihice dintre cele mai nedorite, printre care si depresia. E important deci sa privim cu atentie la frecventa si la reactia pe care o avem cu privire la plictiseala.

Exista doua tipuri de activitati care ne predispun la plictiseala: pe de o parte acele activitati care ne mentin intr-o anume rutina si care sunt guvernate de previzibilitate si repetitie, iar pe de cealalta parte exista acele activitati complexe, dificile, ce presupun un nivel ridicat de concentrare si efort sustinut. Fiecare din noi stie la care dintre aceste activitati este mai vulnerabil – in sensul instalarii rapide a plictiselii. Mai strain ne este adesea modul in care o putem ocoli.

Ei bine, ne putem indeparta de plictiseala cu atat mai mult cu cat putem formula mai multe alternative pentru actiunile noastre in chestiunile rutinate, repetitive, cu cat ne folosim creativitatea pentru a inventa noi retete pentru micul dejun, pentru a gasi noi trasee pentru a ajunge la locul de munca sau pentru a raspunde in mod diferit cerintelor de zi cu zi. De asemenea, daca tratam rezolvarea problemelor dificile ca pe un proces, impartindu-le in etape specifice, carora sa le putem urmari desfasurarea si finalitatea, implicarea noastra va fi cu atat mai mare, iar tentatia de a ne scapa atentia si a ne plictisi mai mica.

Poate nu e cel mai placut lucru sa stii ca trebuie sa depui un efort constient si sustinut pentru a te proteja de plictiseala si de efectele sale nefavorabile, dar adevarul este ca nivelul nostru de implicare in activitatile de zi cu zi depinde in primul rand de relatia pe care o avem cu noi insine. Rolul pe care il are plictiseala, in fond, este de a ne trage un semnal de alarma. Cu cat ne cunoastem mai bine, cu atat vom fi mai capabili sa ne indreptam catre acei stimuli care nu numai ca nu ne plictisesc, ci ne ajuta sa ne dezvoltam, sa crestem, sa fim intr-un contact mai bun cu noi si cu cei din jur.

Articol realizat de Laura Constantinescu, psiholog

PUBLISHED ON 08.05.2013

more in Newsroom